Anul acesta se implinesc 31 de ani de la catastrofa nucleara de la Cernobil, iar presedintii Ucrainei si Belarusului, Petro Poroșenko și Alexandr Lukașenka au fost astazi impreuna la ceremonia consacrata acestei tragedii din 26 aprilie 1986, catastrofa ascunsa o perioada de timp de autoritățile sovietice. Și la Chișinău au avut loc acțiuni de comemorare a victimelor catastrofei nucleare de la Cernobîl. Zeci de moldoveni care au participat la lichidarea consecințelor avariei nucleare şi rudele lor luat parte la un „marș al memoriei” organizat de asociația obștească „Uniunea Cernobîl din Moldova”. Reprezentanții Uniunii susţin că autoritățile aproape că nu îşi amintesc de victimele tragediei, iar sprijinul oferit de stat este insuficient.
Your browser doesn’t support HTML5
Moldova - 31 de ani după Cernobîl
De ziua comemorării victimelor avariei de la Cernobîl, Guvernul Republicii Moldova a oferit tradițional ajutoare bănești. 2570 de persoane care au avut de pătimit şi familiile celor decedaţi au primit câte o mie de lei. De alocații similare, oferite de Primăria municipiului Chişinău, au beneficiat 950 de persoane.
Președintele Igor Dodon a dat publicității un comunicat în care reamintește de sacrificiul „lichidatorilor” moldoveni. „Fie ca niciodată, oriunde în lume să nu se mai întâmple astfel de tragedii”, a declarat, între altele, Igor Dodon. Şeful statului a conferit mai multe distincții celor care au participat la lichidarea consecințelor accidentului.
La marşul memoriei organizat la Chişinău de Uniunea Cernobîl din Moldova nu a participat nici un demnitar de rang înalt. Au lispit, chiar dacă au fost invitate, şi autorităţile municipiului Chişinău unde locuiesc aproape o cincime din cei care au participat acum 31 de ani la lichidarea urmărilor avariei de la Cernobîl.
Observaţia aparţine vicepreşedintei Uniunii Cernobîl, Ludmila Beşleagă care vorbeşte despre o ignoranţă totală faţă de victimele acelei tragedii: „De fiecare dată îi invităm pe toţi şi chiar am vrea să ne audă. Ne doare faptul că suntem trataţi, nu ştiu cu să zic, ca un gunoi în ochi. Dacă este gunoi îl vedem, dacă nu este uităm de el şi gata. Nu este corect. e o încercare de a băga capul în nisip cum face struţul, dar până la urmă struţul este nevoit să scoată capul din nisip.”
Ludmila Beşleagă spune că ajutoarele financiare pe care le acordă anual statul cu ocazia zilei comemorării victimelor ar acoperi nici pe departe nevoile celor care au avut de pătimit.
„Majorarea pensiilor este cea mai stringentă măsură de care avem noi nevoie. Am primit la 1 aprilie indexarea pe care au primit-o toţi de 6,8 la sută. În medie a fost o majorare de 150 de lei. atât am primit. Avem foarte lume care are pensie de invaliditate în jur de 1300 de lei, avem băieți care au pensii de 700 de lei. Sigur că nu le ajunge.” 2
Ludmila Beşleagă mai spune că medicamentele pe care statul le oferă gratuit ar fi insuficiente.
O altă problemă a participanţiilor la lichidarea consecinţelor catastrofei este tratarea copiilor cărora li s-au transmis pe cale ereditară boli cauzate de contaminarea radioactivă produsă de explozia din 1986. Uniunea Cernobîl solicită de câțiva ani, dar fără succes, facilităţi la tratament pentru urmaşii „lichidatorilor” pe tot parcursul vieţii şi nu doar până la atingerea majoratului cum este în prezent. din nou Ludmila Beşleagă:
„Şi eu sunt mamă a unui copil de 27 de ani născut după Cernobîl. Ne-a ciocnit acum de un diagnostic foarte grav şi nici nu ştiu ce să fac. ”
Statisticile oficiale arată că peste 1700 de copii au cel puţin un părinte care a participat la lichidarea consecinţelor catastrofei de acum trei decenii. Numărul moldovenilor care au fost mobilizaţi atunci se ridică la 3550 de persoane. O treime dintre ele au decedat. Marea majoritate a celor rămași în viață sunt invalizi.