Experții Comisiei de la Veneția, structură consultativă a Consiliului Europei, și-au încheiat seria discuțiilor de la Chișinău cu partidele parlamentare și extraparlamentare și cu alți reprezentanți ai societății civile legate de propusa schimbare a sistemului electoral. Trecerea la un sistem mixt, cum a aprobat parlamentul vinerea trecută, ridică multe semne de întrebare, a avertizat secretarul Comisiei, Thomas Markert, cu care a stat de vorbă Liliana Barbăroșie. Și va implica un volum mare de „muncă” dacă totuși se decide schimbarea sistemului. Cum apreciază principalii actori, inițiatorii schimbării, și anume Partidul Democrat și cel al Socialiștilor discuțiile cu experții comisiei și ce „ușițe de ieșre” își lasă deja deschise, dacă recomandările Comisiei nu vor fi pozitive?
Your browser doesn’t support HTML5
După vizita experților Comisiei de la Veneția
Socialiştii, care cred că au obţinut o mare victorie pentru că au reuşit să-i oprească pe democraţi să-şi voteze propriul sistem electoral, cel uninominal, au sugerat imediat după votul de vineri din Parlament că ar putea să-şi retragă proiectul, dacă avizul Comisiei de la Veneţia va fi negativ. Unul din fruntaşii acestei formaţiuni, deputatul Vasile Bolea, a repetat miercuri seara într-o apariție televizată:
„Dacă va fi un aviz pozitiv, atunci va fi un sistem mixt care îi dezavantajează foarte mult pe democraţi. Iar dacă va fi un aviz negativ, nu va trece, nu vom vota, fiind păstrat sistemul proporţional.”
Cum avizul Comisiei va fi prezentat abia în iunie, nu este limpede cât de mare este probabilitatea unui astfel de deznodământ. Cert e că, alături de grupul popular-europenilor lui Iurie Leancă, democraţii ar avea suficiente voturi să promoveze orice schimbare de sistem şi-ar dori şi fără formaţiunea socialiştilor.
Deocamdată, însă, democraţii cred că au suficientă „muniţie” ca să se asigure că reforma nu va avea parte de un aviz negativ din partea Comisiei de la Veneţia.
Şi par să-şi fi făcut următoarea socoteală: 850 de mii de semnături adunate în favoarea uninominalului pot fi lesne tălmăcite ca şi voturi în favoarea oricărei schimbări de sistem, cinci sondaje favorabile ideii şi mai mult de o treime din voturi în Parlament.
Liderul acestei formaţiuni, Vlad Plahotniuc, sugera într-o apariție în faţa presei, miercuri, în toiul discuţiilor între actorii politici moldoveni şi experţii Comisiei, că acestea ar fi cele mai puternice dovezi ale sprijinului de care se bucură reforma.
Plahotniuc a mai spus că formaţiunea sa nu va permite unei opoziţii „laşe” şi care „se ascunde în spatele unor ONG-uri politizate şi compromise” să lipsească cetăţenii de dreptul de a-şi alege în mod direct deputaţii.
Pe de altă parte, secretarul general al Comisiei Veneția, Thomas Markert, a spus, la capătul vizitei de la Chişinău dinaintea emiterii analizei comisiei, că votul dat de 74 de deputaţi în favoarea schimbării sistemului electoral din proporţional în mixt este un element important, dar nu e singurul pe care îl va analiza Comisia atunci când va decide dacă intenţia este consensuală. În luna martie, tot la Chişinău, şi Giani Buquichio, preşedintele Comisiei de la Veneţia, spunea că e nevoie de un consens larg pentru ca reforma să fie pornită.