Your browser doesn’t support HTML5
Comisia Dunării: cotele apelor Dunării nu vor mai fi citite în limba rusă
Un lucru care nu-i frapează de îndată pe cititorii celei mai frumoase cărți scrie vreodată despre lumea culturală și istorică din jurul cursului Dunării, Il Danubio, de Claudio Magris, este absența totală a oricăror mențiuni despre Rusia și lumea rusă.
Într-adevăr, în afară de acei credincioși ortodocși de rit vechi numiți în România „lipoveni”, rușii și Rusia în general nu au ajuns în vecinătatea Dunării, mai precis în apropierea Deltei Dunării, decât în sec. XIX.
Astăzi, navigația pe Dunăre este reglementată de un organism special al țărilor riverane, Comisia Dunării, în care Rusia avea până la invadarea Ucrainei mari puteri de influență și decizie, deși Dunărea și Delta sunt la sute de km de teritoriul actual al Rusiei.
Comisa Dunării, cea care reglementează navigația pe Dunăre a făcut, după prăbușirea URSS, greșeala de a coopta și Rusia, deși nu e stat limitrof cu fluviul. Luna trecută, pe 18 martie, în așteptarea găsirii unui mecanism juridic pentru a exclude Rusia din Comisia Dunării, ceilalți membri au decis suspendarea puterilor Moscovei în acest organism.
Navigația pe Dunăre a fost reglementată pentru prima oară începând de la jumătate sec. XIX, din momentul începerii expansiunii Rusiei spre sud. Atunci a fost creată acea „Comisie Europeană a Dunării" (1856 – 1938), care, în urma semnării Tratatului de pace de la Paris ,stabilea neutralizarea Mării Negre, retrocedarea către Moldova a trei județe din sudul Basarabiei și libera circulație pe Dunăre, pusă sub supravegherea unei comisii internaționale.
După al Doilea Război Mondial, odată cu modificarea frontierelor și a contextului geopolitic, a fost creată o nouă Comisie a Dunării, cu sediul la Budapesta, și dominată de blocul comunist, care controla navigația pe cursul de jos și ieșirea la mare. Limba rusă a fost până acum limbă oficială a Comisiei, alături de franceză, engleză și germană.
Dunărea la Budapesta, podul Elisabeta.
Astăzi, în așteptarea excluderii formale a Rusiei, după ce puterile i-au fost suspendate luna trecută, Comisia este compusă din 10 state riverane: Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Moldova, România, Serbia, Slovacia, Ucraina și Ungaria.
Motivele excluderii anunțate a Rusiei sunt următoarele: împiedicarea liberei navigații pe Dunăre (prin blocarea unor părți ale Mării Negre) și încălcarea intereselor și drepturilor suverane ale Ucrainei, mai ales prin reducerea, din pricina războiul, a circulației comerciale prin Deltă și Marea Neagră.
Deocamdată, toți reprezentanții ruși din Comisie au fost trimiși acasă. Pentru a întări afrontul administrativ, conform „Convenției de la Belgrad" pe care se bazează funcționarea Comisiei Dunării (cu sediul în continuare la Budapesta), Rusia are tot dreptul să candideze acum în calitate de stat non-riveran, ca observator.
Patru state dețin actualmente statutul de observator: Franța, Turcia, Olanda și Cehia. Acestea nu intervin însă în decizii, iar limba rusă nu va mai fi probabil niciodată limbă oficială a Comisiei Dunării.