Comisia Europeană nu vrea „mini-Schengen” estival, cum a propus Dacian Cioloș

Miile de moldoveni care merg anual cu mașinile spre stațiunile din nordul Greciei, de pildă cele din Halkidiki, vor face drumul mai repede odată ce UE se va decide să includă România și Bulgaria în spațiul Schengen cu frontierele terestre. Adică mai târziu.

Moldovenii care credeau că la vară vor ajunge mai ușor cu mașina la mare în Grecia sau Bulgaria nu prea mai au motive de bucurie: Comisia Europeană a semnalat marți că nu este pentru vreun „mini-Schengen” la care să participe pe durata verii România, Bulgaria și Grecia.

România și Bulgaria urmează să fie primite în Spațiul Schengen la 31 martie, dar numai cu aeroporturile și porturile maritime, în vreme ce la granițele terestre controalele vor continua.

Ideea unei ridicări a controalelor pe durata verii fusese lansată de fostul premier român Dacian Cioloș, europarlamentar.

El a spus într-un interviu la Europa Liberă România, în urmă cu o săptămână, că i-a propus ministrului elen pentru Migrație, într-o scrisoare semnată și de un eurodeputat bulgar, ca executivul de la Atena să elimine controalele la granițe pentru românii și bulgarii care merg în Grecia, la vară.

Fostul eurocomisar și-a exprimat opinia că asemenea măsură temporară, pe perioada mai-octombrie, nu ar încălca vreo regulă a UE.

Dar marți, 6 februarie, la Bruxelles, la o conferință de presă comună cu ministrul moldovean al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, Comisara Europeană pentru Transporturi, Adina Vălean, a formulat obiecții.

Ea a spus că deschiderea temporară a granițelor propusă de Cioloș ar pune presiune „fabuloasă” pe granița de vest a României, cu Ungaria, unde începe spațiul Schengen terestru.

„Eu nu cred că soluții parțiale sunt cele pe care trebuie să le urmărim”, a spus Vălean, insistând că e nevoie să se soluționeze problema intrării României și Bulgariei în Schengen cu granițele terestre, cât mai curând.

### Vezi și... ### Schengen se apropie de Prut. Să ne bucurăm sau nu?  

UE încă nu a stabilit vreun termen pentru „Schengen deplin” în cazul celor două țări din Balcani. Aderarea lor la acest sistem a fost blocată mereu de-a lungul anilor, inclusiv din dorința unor guverne vest-europene de a le convinge să ducă la capăt unele reforme. În prezent, cel mai mare obstacol este opoziția Austriei, care susține că mai este nevoie de măsuri în cele două țări pentru combaterea migrației ilegale.