Consiliul de Securitate ONU, în sesiune de urgență pe tema conflictului iraniano-israelian

Ambasadorul iranian la ONU, Amir Saeid Iravani, ascultă cu vădită neplăcere remarcile reprezentantului permanent israelian la ONU, Gilad Erdan, la o ședință din aprilie 2024 a Consiliului de Securitate ONU.

Consiliul de Securitate al ONU a convenit să organizeze o sesiune de urgență la cererea Teheranului, în urma atacului cu rachete al Israelului împotriva Iranului în primele ore ale dimineții de 26 octombrie.

Misiunea elvețiană la ONU, care deține președinția rotativă a Consiliului, a declarat că reuniunea va avea loc pe 28 octombrie, la cererea Teheranului și cu sprijinul Rusiei, Chinei și al Algeriei.

Anterior, la 27 octombrie, Teheranul a cerut Consiliului să convoace sesiunea extraordinară pentru a condamna Israelul în urma atacurilor aeriene, care au avut loc ca represalii la atacurile cu rachete iraniene de la începutul acestei luni.

Amir Saeid Iravani, emisarul iranian la ONU, a susținut într-o scrisoare adresată Consiliului de Securitate că „acțiunile ilegale și agresive” ale Israelului au reprezentat o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Iranului și o „încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Cartei ONU”.

Iravani și alți lideri de la Teheran au insistat că apărarea iraniană a interceptat majoritatea proiectilelor trase de Israel, dar au declarat, de asemenea, că patru soldați iranieni au fost uciși în atacuri.

Danny Danon, ambasadorul Israelului la ONU, a criticat remarcile Iranului, numindu-le „ridicole”.

„Așa cum am declarat în repetate rânduri, avem dreptul și datoria de a ne apăra și vom folosi toate mijloacele de care dispunem pentru a proteja cetățenii Israelului”, a mai spus Danon.

Israelul a lovit Iranul în primele ore ale dimineții de 26 octombrie, în ceea ce a numit un atac „precis”, ca represalii pentru atacurile iraniene anterioare asupra Israelului. Israelul a declarat că a lovit doar obiective militare și nu zone nucleare sau de producție de petrol.

La 26 octombrie, președintele american Joe Biden a reiterat că Israelul are dreptul de a se apăra - Washingtonul a fost informat din timp de Israel cu privire la această acțiune - dar și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că atacurile reciproce dintre cei doi dușmani înverșunați ar putea conduce la un război mai amplu în Orientul Mijlociu.

Consiliul de Securitate este format din cinci membri permanenți, fiecare cu drept de veto - inclusiv Statele Unite, cel mai apropiat aliat al Israelului, ceea ce face aproape imposibilă o condamnare a acțiunilor Israelului.

Alături de ceilalți membri permanenți, Rusia, China, Marea Britanie și Franța, alte 10 țări fac parte din Consiliu, prin rotație.

Atacul din 26 octombrie a făcut parte din acțiunile recente ale Israelului împotriva grupurilor aliate Iranului - în principal Hamas, în Gaza, și Hezbollah, în Liban.

Hamas, desemnată drept organizație teroristă de către Statele Unite și Uniunea Europeană, a declanșat războiul actual când luptătorii săi au pătruns în Israel la 7 octombrie 2023 și au ucis aproximativ 1 200 de persoane, luând cu ei aproximativ 250 de ostatici înapoi, în Fâșia Gaza.

Represaliile israeliene au devastat Gaza și au ucis peste 40 000 de persoane, potrivit autorităților palestiniene din teritoriul controlat de Hamas.

Dinspre nord, Hezbollah a lansat mii de rachete și drone în Israel, afirmând că va continua acțiunea până când luptele din Gaza vor fi oprite.

Hezbollah este desemnată drept organizație teroristă de către Statele Unite, în timp ce UE are pe lista neagră doar aripa sa armată, nu și partidul său politic, care are locuri în parlamentul libanez.

Cea mai mare parte a conducerii Hezbollah a fost anihilată de loviturile aeriene ale Israelului de la sfârșitul lunii septembrie.

Știre scrisă pe baza unor relatări AFP și Reuters.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te