Prin intermediul acestei inițiative, instituția Avocatului Poporului își propune să dezvolte instrumente și mecanisme mai temeinice pentru promovarea și protecția drepturilor omului la nivel național, să consolideze colaborarea cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dar și să descopere noi oportunități de îmbunătățire a serviciilor Ombudsmanului prin intermediul inteligenței artificiale.
Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a confirmat pentru Europa Liberă că, pe lângă digitalizare, banii oferiți de Consiliul Europei vor fi investiți în colectarea datelor în domeniul drepturilor omului și compararea lor cu datele Biroului Național de Statistică (BNS) - „o etapă foarte importantă în procesul de adaptare a legislației naționale în acest sens și a unei intervenții de precizie chirurgicală în cauzele problematice în domeniul drepturilor omului în R. Moldova”. De asemenea, vor fi eficientizate mecanismele prin care cetățenii pot contacta, depune cereri, pot comunica cu instituția Ombudsmanului.
„În ultimii ani avem mai multe condamnări la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. În acest sens, ne propunem să îmbunătățim relația dintre instituția Avocatului Poporului și CtEDO, în legătură cu acele cauze, pentru a oferi asistența și expertiza Oficiului. De asemenea, vom urmări îndeaproape felul în care deciziile CtEDO sunt îndeplinite la nivel național”, a adăugat Panico.
- Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Cum trăiesc deținuții în închisorile moldovene
Prima etapă a proiectului, care se va desfășura în perioada 2024-2025, se va concentra pe îmbunătățirea managementului Oficiului Avocatului Poporului, digitalizarea serviciilor și includerea unor elementele ale inteligenței artificiale în sistemul de colectare și analize de date și interacțiunea cu cetățenii prin mecanismele alternative digitale. Totodată, va fi consolidată relația cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului și promovarea drepturilor omului în întreaga societate.
În acest sens, Avocatul Poporului a menționat că în luna iulie se va desfășura Caravana Drepturilor Omului în trei regiuni ale R. Moldova, Cahul, Ungheni și Drochia, unde activitățile Oficiului vor ținti sensibilizarea și responsabilizarea organizațiilor și a autoritățile locale, dar și educarea populația în privința cunoașterii drepturilor fundamentale, abilităților de auto-apărare, precum și a mecanismelor de interacțiune cu instituțiile pregătite în domeniul apărării drepturilor omului.
Având în vedere că în noiembrie 2023 Oficiul Avocatului Poporului a reușit să se alinieze la standardele prestabilite de Principiile de la Paris, fiind reacreditat cu statutul „A” (cel mai înalt) de către Alianța Globală a Instituțiilor Naționale ale Drepturilor Omului – statut unic în regiune, acest proiect va ajuta instituția să-și fortifice acest statut nu doar la nivel național, dar și regional, susține Ceslav Panico.
La evenimentul de prezentare a proiectului, Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a remarcat evoluția instituției, pe care o vede parte integrantă a modelului modern de bună guvernare, servind ca gardian al drepturilor omului, se arată într-un comunicat al Oficiului Ombudsmanului.
Cum stau lucrurile de fapt în domeniul drepturilor omului în Republica Moldova?
Potrivit datelor raportului anual privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova în anul 2023, respectarea drepturilor omului nu a suferit modificări considerabile, întrucât cetățenii Republicii Moldova continuă să resimtă limitări ale drepturilor și libertăților civile, în diferite domenii.
Raportul scoate în evidență: abuzurile în domeniul respectării dreptului la sănătate; progresele, dar și neajunsurile sistemului de justiție - menit să asigure cetățenilor dreptul la procese de judecată echitabile; sistemul de asistență și protecție socială precar; încălcarea în repetate rânduri a dreptului la siguranță și libertate, precum și dificultățile de a duce un trai decent ale angajaților din câmpul muncii plătiți cu salariul minim pe economie.
Cu referire la respectarea drepturilor persoanelor din stânga Nistrului, ombudsmanul notează că perioada anului 2023 nu s-a marcat prin schimbări pozitive în segmentul respectării drepturilor omului.
În ultimii mai bine de 26 de ani, Curtea de la Strasbourg a pronunțat 599 de hotărâri în cauzele moldovenești, fiind constatate în jur de 800 de violări ale Convenției. R. Moldova a fost obligată de CtEDO să plătească despăgubiri în valoare de peste 22,8 milioane de euro. Cel mai des, în R. Moldova se încalcă dreptul la un proces echitabil (peste 31%); interzicerea torturii (peste 23%); dreptul la libertate și siguranță (apr. 15%) etc. Cele mai întâlnite tipuri de violări sunt neexecutarea hotărârilor judecătorești (circa 11%); casarea hotărârilor judecătorești irevocabile (aproximativ 8%); investigarea defectuoasă a maltratării (peste 7%). Numărul adresărilor la CtEDO, raportat la cel al populației țării, plasează R. Moldova pe locul cinci din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.
📰 Europa Liberă este și pe Google News