Reprezentanții Consiliului spun în comunicat că utilizarea discursului de ură lezează demnitatea umană, naște intoleranță și dezbină electoratul „având consecințe extrem de nocive asupra întregii societăți”. Aceștia fac apel la politicieni să evite și instigarea la discriminare sau intoleranță și să utilizeze un discurs public echilibrat.
Consiliul face apel și la presă ca să abordeze responsabil relatările legate de campanii, pentru a evita stigmatizarea grupurilor vulnerabile și a promova reflecții critice asupra contextului electoral.
Instituția mai atrage atenția că nu are competența de a examina cazurile de discurs de ură și instigare la discriminare, acestea constituind contravenții care sunt de competența Poliției.
Pe 23 octombrie, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei condus de fostul premier Ion Chicu, a anunțat că a depus o sesizare la Procuratura Generală, în care a reclamat „atacul xenofob” a doi activiști ai formațiunii de guvernământ la adresa candidatului PSRM, Alexandr Stoianoglo. Aceștia au declarat că fostul procuror general nu ar fi potrivit pentru funcția de președinte din motiv că este originar din Găgăuzia.
- Citiți și: De ce a crescut discriminarea pe criteriul limbii și ce realitate se ascunde în spatele statisticii
O sesizare similară a depus și Asociația Forța Fermierilor, care s-a adresat autorităților, ambasadei SUA și delegației UE.
La 22 octombrie, Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că se disociază de mesajele cu tentă xenofobă și discursul de ură, promovate de unii dintre activiștii și simpatizanții formațiunii.
„Campania trebuie să se desfășoare exclusiv pe criterii care vizează competența, integritatea, caracterul candidatului. Poziția noastră a fost și rămâne una de unitate între toți cetățenii”, se arată în mesajul partidului de guvernământ.
Potrivit rezultatelor preliminare, pe 20 octombrie, Maia Sandu a acumulat 42,49% din sufragii, în timp e Alexandr Stoianoglo a obținut 25,95% din numărul total de voturi.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te