Consiliul UE a sancționat alte cinci persoane și o entitate pentru destabilizarea R. Moldova

UE o sancționează pe Guțul pentru promovarea separatismului în UTA Găgăuzia și a legăturilor strânse cu Federația Rusă.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat includerea a încă cinci persoane și o entitate juridică pe lista celor sancționați pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. De data aceasta, UE a sancționat oficiali din autonomia găgăuză și o asociație neguvernamentală de la Moscova.

Astfel, în anexa deciziei inițiale adoptate pe 28 aprilie 2023 au fost incluse următoarele persoane și entități:

  • Evghenia GUȚUL, bașcana autonomiei găgăuze. În expunerea de motive a deciziei se spune că Guțul a lucrat anterior pentru Partidul Șor, actualmente interzis, și a fost implicată în finanțarea ilegală a acestuia. Ea este criticată și pentru că a propus la funcții de conducere în executivul de la Comrat mai mulți asociați ai lui Șor, deși aceștia nu ar avea legături cu UTA Găgăuzia. În document se mai arată că bașcana a vizitat Rusia și s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin, deși nu are „competența constituțională relevantă”, cerându-i liderului rus sprijinul pentru Găgăuzia. „Prin promovarea separatismului în UTA Găgăuzia și a legăturilor strânse cu Federația Rusă, Evghenia Guțul încearcă să răstoarne ordinea constituțională, amenințând astfel suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, stabilitatea și securitatea în Republica Moldova”, se spune în decizia Consiliului UE.
  • Iurii CUZNEȚOV, șef adjunct al Departamentului general pentru relații externe al UTA Găgăuzia. Fost membru al Partidului Șor, Iurii Cuznețov este prezentat ca un asociat al Evgheniei Guțul și criticat pentru că a însoțit-o pe bașcană în timpul vizitei sale în Rusia, fiind implicat în schema de finanțare a locuitorilor autonomiei găgăuze prin intermediul unei bănci rusești.
  • Ilia UZUN, vicepreședinte al Comitetului executiv al UTA Găgăuzia, membru al Adunării Populare de la Comrat. În documentul UE se arată că Uzun este un asociat al lui Ilan Șor. A fost sancționat pentru că s-a întâlnit cu Șor în Israel pentru a discuta planurile electorale pentru alegerea guvernatoarei Evghenia Guțul. Uzun este implicat în răspândirea propagandei ruse, a planificat, a participat și a condus demonstrații împotriva autorităților R. Moldova, organizate de Ilan Șor sau de asociații săi, se spune în documentul citat.
  • Mihail VLAH, guvernator adjunct și consilier pentru relații cu mass-media al guvernatoarei UTA Găgăuzia. Mihail Vlah este sancționat și el pentru asocierea cu Ilan Șor și Evghenia Guțul, dar și pentru că a participat la o demonstrație violentă împotriva guvernului Republicii Moldova și a încercat să destabilizeze ordinea constituțională susținând că UTA Găgăuzia are dreptul de a deschide reprezentanțe diplomatice în străinătate.
  • Nelli PARUTENCO, fondatoare/directoare a organizației neguvernamentale Evrazia, cu sediul la Moscova. Documentul spune că Parutenco a fost trezorierul Partidului Șor și că după deschiderea unui dosar penal pentru finanțarea ilegală a formațiunii, aceasta a fugit la Moscova. Evrazia promovează discursurile propagandei ruse, inclusiv în rândul minorilor, și servește drept canal pentru finanțarea de la o bancă rusă și de la Ilan Șor a cetățenilor și proiectelor de infrastructură din Găgăuzia, se mai spune în textul citat.
  • EVRAZIA, organizație necomercială autonomă pentru promovarea cooperării internaționale, cu sediul la Moscova. A fost sancționată pentru asocierea cu Nelli Parutenco și Ilan Șor, dar și pentru că „încearcă să răstoarne ordinea constituțională, amenințând astfel suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, stabilitatea și securitatea în Republica Moldova”, potrivit documentului.

În decizia Consiliului UE din 14 octombrie se reafirmă „sprijinul neclintit” pentru Republica Moldova, care se confruntă cu activități destabilizatoare desfășurate de actori externi.

În mai 2023, UE i-a sancționat pe politicienii Ilan Șor, Marina Tauber, Vlad Plahotniuc, omul de afaceri rus Igor Ceaika, și pe fostul șef-adjunct de la IGP Gheorghe Cavcaliuc. În februarie 2024, pe lista de sancțiuni au fost adăugate alte șase persoane și o entitate - Asociația Oamenilor cu Epoleți „Scutul Poporului”.

Unii dintre cei sancționați de UE au ajuns, pentru aceleași motive, pe liste de sancțiuni din SUA, Canada și alte țări occidentale.

Tauber, Șor și Plahotniuc au contestat în instanțe europene sancțiunile, și așteaptă încă o decizie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te