Hotărârea a fost pronunțată de judecătorul Petru Păun pe 27 ianuarie, după ce dosarul a fost examinat mai bine de 5 ani în instanța de fond, și poate fi atacată în decurs de 15 zile la Curtea de Apel. Țuțu va rămâne în arest.
Judecătorul Petru Păun de la Judecătoria Buiucani a stabilit o pedeapsă de 8 ani de închisoare pentru Constantin Țuțu
Anterior, acuzatoarea de stat Elena Cazacov a cerut pentru Țuțu o pedeapsă de 15 ani de închisoare, în timp ce fostul deputat democrat s-a declarat nevinovat.
Instanța l-a recunoscut, însă, vinovat de infracțiunile trafic de influență și escrocherie, stabilindu-i o pedeapsă cumulativă de 8 ani de închisoare și o amendă de 450.000 de lei.
Țuțu nu a fost escortat în instanță din Penitenciarul nr. 13, unde se află acum. Avocatul lui, Ion Negură, a spus că Țuțu nu s-a prezentat „din motive personale” și că va contesta sentința, considerând că cele două capete de acuzare - trafic de influență și escrocherie - se exclud reciproc.
Procuroarea Elena Cazacov a spus presei că va studia sentința și va decide apoi dacă o va contesta. Anterior, ea a cerut pentru Țuțu o pedeapsă mai mare
În dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Buiucani din februarie 2020 au fost conexate mai multe episoade. Țuțu a fost condamnat în cel în care era acuzat că a primit 20.000 euro de la o femeie, în 2017, promițând că va convinge judecători și procurori să-i elibereze soțul din arest.
În acest caz, Țuțu a fost învinuit și de escrocherie deoarece bărbatul nu a fost eliberat, contrar promisiunii deputatului. Femeia a spus că transmitea banii printr-un intermediar „unei persoane influente” și că a aflat abia de la procurori că era vorba de Constantin Țuțu.
De la Țuțu urmează să fie confiscate câte 2.000 de euro pentru partea vătămată și în folosul statului. Încă 20.000 de euro, păstrate în calitate de corpuri delicte, vor fi confiscate după ce sentința va deveni definitivă.
Ion Negură, avocatul lui Constantin Țuțu, a spus că va contesta hotărârea Judecătoriei Buiucani
Pe de altă parte, Țuțu a fost achitat în episodul în care era învinuit de îmbogățire ilicită. Potrivit procurorilor, în perioada în care a fost deputat (2014-2019), el ar fi cheltuit peste 10 milioane de lei, în timp ce veniturile lui oficiale au fost de 6,5 milioane de lei. Din diferența de peste 3,5 milioane de lei, și-ar fi cumpărat un imobil și automobile de lux.
De asemenea, instanța l-a eliberat de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere în acuzațiile privind de falsificarea declarațiilor sale de avere și interese din 2017 și 2018. De exemplu, el a indicat că a luat un împrumut de 2 milioane de lei, dar, potrivit procurorilor, în realitate, banii nu au ajuns la el.
Rostindu-și ultimul cuvânt în instanță, pe 26 noiembrie 2025, Țuțu a spus că și-a ridicat casa cu „propriile mâini” și că îi datorează și acum unui prieten suma respectivă.
Cine este Constantin Țuțu și ce-l leagă de Vladimir Plahotniuc
Constantin Țuțu a devenit cunoscut opiniei publice datorită victoriilor sale la campionatele naționale și mondiale de kickboxing şi Muay Thai. În aprilie 2012, el a fost implicat într-un schimb de focuri în raionul Orhei, în timpul căruia a decedat un bărbat. Ulterior, Țuțu și alți câțiva participanți la incident au fost achitați pe motiv că altcineva ar fi făcut împușcătura fatală.
Începând cu 2014, Țuțu își dedica victoriile sportive Partidului Democrat (PD), iar oligarhul Vladimir Plahotniuc, care pe atunci era prim-vicepreședinte al formațiunii, îl felicita. „Constantin, moldovenii sunt mândri de tine, iar democraţii, de două ori pe-atât! Ne-ai oferit un spectacol de excepţie celor care te-am susţinut din sală”, a scris Plahotniuc pe 21 septembrie 2014 pe pagina sa de Facebook.
La scurt, Țuțu fost inclus pe lista PD pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014 și a fost ulterior deputat până 2019. În vara acelui an, democrații au fost înlăturați de la putere, după crearea unei coaliții de guvernare dintre Partidul Socialiștilor și blocul „ACUM” (format din Platforma „Demnitate și Adevăr” și Partidul Acțiune și Solidaritate), iar Țuțu a părăsit R. Moldova, la fel ca Plahotniuc.
Constantin Țuțu, la ședința plenară din 12 octombrie 2028.
În martie 2020, Țuțu a revenit benevol în R. Moldova și a fost plasat în arest la domiciliu, dar ulterior a fost eliberat, fiind judecat în stare de libertate.
După 5 ani, pe 22 iulie 2025, Țuțu a fost reținut împreună cu Plahotniuc, care se afla în căutare internațională, pe Aeroportul din Atena. În Grecia, fostului deputat i-a fost deschis un dosar penal pentru utilizarea actelor false și i s-a interzis să părăsească teritoriul țării. Fostul luptător avea, în timpul reținerii, trei acte de identitate din Bulgaria și două din România, toate pe numele Andrei Sîli.
Țuțu ar fi ajuns, însă, pe căi necunoscute în regiunea transnistreană, care nu este controlată de autoritățile de la Chișinău. Pe 22 septembrie 2025, el a fost anunțat în căutare de Judecătoria Buiucani, iar pe 2 octombrie 2025 s-a prezentat la punctul de trecere a frontierei moldo-ucrainene de la Vulcănești.
Oamenii legii susțin că Țuțu ar fi încercat să mituiască un polițist de frontieră ca să-și legalizeze aflarea pe teritoriul R. Moldova. El a fost reținut și arestat, pe numele lui fiind deschise două dosare privind trecerea ilegală a frontierei și trafic de influență.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te