Ce se întâmplă cu bunurile confiscate de la infractori

La o reuniune la ANABI la București

ANABI este instituția care ține evidența statistică privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni.

În România există Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate – un nume greoi care, în acest caz, reflectează și modul de funcționare a instituției.

156.000 de euro este suma totală indisponibilitată în conturi și 4,5 milioane de euro sunt banii obținuți din valorificarea bunurilor mobile și imobile confiscate de la infractori de către Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. Acestea sunt datele pentru anul trecut și, cu toate că prin lege, această Agenție ar trebui să-și publice semestrial rezultatele, lucrurile trenează.

Oricum, dacă am lua în calcul doar anchetele procurorilor anticorupție, nu și pe cele ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată există disproporții uriașe, între ceea ce face Agenția și posibilitățile pe care le are.

Șefa Direcției Naționale Anticorupție nota în Bilanțul pe 2016, că numai pentru faptele de abuz în serviciu anchetate anul trecut, prejudiciul este de peste 260 de milioane euro. Judecătorii decid în cele din urmă suma și bunurile care urmează să fie confiscate, iar această practică nu a intrat încă în reflexul lor, în vreme ce Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate administrează bunul sechestrat în timpul procesului penal, iar la condamnarea proprietarului acestor bunuri, rolul Agenției încetează, fiind preluat de Fisc.

Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate gestionează bunuri care au valori mai mari de 15.000 de euro, iar inspectorii angajați ai acestei instituții pot valorifica bunurile mobile, doar la cererea unui judecător. În cazul imobilelor, acestea nu pot fi vândute înainte de pronunțarea unei decizii definitive. Totuși Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este obligată să publice pe site-ul său lista clădirilor aflate sub sechestru.

Valorificarea bunurilor obținute fraudulos se putea face și în absența acestei Agenții, care a fost înființată prin lege în 2015, dar care funcționează efectiv de anul trecut. Spre exemplu încă din 2014, procuroarea șefă anticorupție declara că a fost recuperat aproape jumătate din prejudiciul de 60 de milioane de euro din dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Agricole, în care a fost condamnat Dan Voiculescu, fondatorul trustului din care fac parte televiziunile Antena 1 și Antena 3.

Fiscul explica, însă, în vară că doar 15% din această sumă a fost recuperată, în vreme ce o parte din imobilele confiscate par abandonate, fiindcă sunt angrenate în alte procese, dar, poate, și pentru că Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate nu s-a implicat destul.

Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este cea care ține evidența statistică privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni și are grijă ca acestea nu doar să nu se degradeze pe timpul proceselor, dar să producă și bani. Gestionarea proprietăților mobile și imobile pentru care procurorii propun punerea sechestrului este unul dintre rolurile majore pe care trebuie să le aibă această Agenție.

Deocamdată instituția nu este prea eficientă, poate, și din cauză că inspectorii care lucrează aici nu au prea multă experiență. Pe de altă, legislația românească este stufoasă și există o serie de impedimente care țin de legi și care blochează sau îngreunează activitatea Fiscului și a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.