Politico: noua arhitectură de securitate ar trebui să includă Rusia, chiar dacă respinge teoria sferelor de influență

Corespondența zilei de la Wahington: despre negocierile americano-ruse

Negocierile americano – ruse nu s-au încheiat cu vreun acord, dar vor continua. Într-un interviu la CNN, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a refuzat să precizeze o dată limită, dar a reiterat poziția Rusiei că nu poate accepta ceea ce percepe a fi amenințări de securitate din partea Alianței Nord-Atlantice.

În acest context, serviciile de informații occidentale au avertizat că Moscova ar putea pune la cale o provocare, pentru a justifica intervenția în Ucraina. Este chiar luată în considerare varianta sprijinirii unei insurgențe, în cazul în care Putin atacă Ucraina.

Întrebarea esențială este dacă există vreo soluție negociată, care să fie acceptabilă pentru ambele părți. Unii experți recomandă concesii, alții cred că ar fi mai bine ca Rusiei să i se impună acum sancțiuni, pentru a o convinge să-și retragă forțele de la frontiera cu Ucraina.

Așa cum se crede că Putin le-ar fi spus diplomaților săi în noiembrie, liderul de la Kremlin pare să fie convins că doar tensiunea va face Occidentul să ia Rusia în serios, ceea ce poate explica ce se întâmplă acum.

În acest sens, Thomas Graham, fost director pentru Rusia la Consiliul pentru Securitate Națională, în administrația Bush și profesorul Rajan Menon cred că este necesară o nouă arhitectură de securitate europeană, pornind de la premiza că principiile Rusiei și Statelor Unite, cu privire la sistemul actual de securitate sunt ireconciliabile.

Autorii cred că un mecanism prea larg de negociere nu poate duce la rezultate, mai ales pentru că Rusia ține doar să negocieze cu America, considerând că asta îi validează statutul de supra-putere, la care Putin ține. În acest sens, experții respectivi recomandă reluarea formulelor de dialog periodic bilateral și internațional, cu scopul principal de a reclădi măsurile de întărire a încrederii reciproce, care au avut de suferit în ultimii ani.

Unul dintre scopuri trebuie să fie evitarea unor incidente periculoase, cu potențial de escaladare așa cum s-au produs în ultimii ani. Thomas Graham și Rajan Menon cred că se poate ajunge la un acord cu privire la amplasarea de rachete cu rază medie de acțiune, considerând că acestea nu servesc o necesitate strategică pentru America.

Astfel de înțelegeri – se arată în revista Politico – ar ajuta să se câștige timp. Autorii mai arată că continuînd să respingă ideea limitării extinderii NATO și existenței unor sfere de influență, Occidentul ar putea totuși accepte amânarea – într-un orizont de timp – a aderării unor țări ca Ucraina sau Georgia, care oricum nu sunt pregătite să o facă.

Rusia – cred ei – ar putea accepta un astfel de compromis pentru că știe că Occidentul nu va accepta niciodată oprirea extinderii pe care Putin o dorește. Ei recunosc că o astfel de idee – o amânare pentru 20-25 de ani – ar stârni opoziție în NATO și că Rusia ar putea să o compromită și mai mult cerând ca NATO să sisteze colaborarea cu țările respective în intervalul dat.

Articolul din Politico susține însă că noua arhitectură de securitate ar trebui să includă Rusia, chiar dacă respinge teoria sferelor de influență și încercările lui Putin de a reface Uniunea Sovietică.