Cornelia Cozonac (CJI): „Banii furați din sănătate s-au răsfrânt asupra situației deplorabile din spitale”

Recent, Avocatului Poporului atrage atenția că anul care tocmai a trecut, 2020, a fost unul de cumpănă pentru apărătorii drepturilor omului și asta pentru că pandemia de COVID-19 a arătat cât de fragil este sistemul de respectare a acestor drepturi. Europa Liberă a stat de vorbă cu președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, care a constatat că inclusiv presa s-a confruntat cu probleme la scurt timp după ce a devenit clar că epidemia nu a ocolit Republica Moldova.

Interviu Cornelia Cozonac

Cornelia Cozonac: „Chiar de la începutul carantinei, Comisia pentru situații excepționale a decis dublarea termenului în care autoritățile trebuie să răspundă jurnaliștilor la solicitările de informație, nu neapărat jurnaliștilor, chiar și cetățenilor.

Deci, acest termen se lungea la 65 de zile, cam cât a durat perioada de carantină. Asta pentru jurnaliști a fost o problemă, pentru că și așa era o situație excepțională și era nevoie ca să scriem cât mai mult, să investigăm diferite cazuri, mai ales procurarea de medicamente, produse de protecție pe care le cumpăra sistemul medical la acel moment și era problematic, întrucât medicii se plângeau de lipsa echipamentelor de protecție sau de calitatea acestora și jurnaliștii trebuiau să investigheze aceste subiecte, dar era foarte dificil să obțină informațiile necesare.

Pe de o parte, chiar sistemul medical era foarte reticent, Ministerul Sănătății doar organiza conferințe de presă, nu răspundea la întrebările jurnaliștilor și această tendință s-a menținut cam până la sfârșitul anului. Organizațiile neguvernamentale au făcut presiuni asupra Ministerului Sănătății ca să fie mai deschis și să răspundă jurnaliștilor, Centrul Independent de Jurnalism a creat o celulă de criză a jurnaliștilor și, în felul acesta, comunitatea media s-a mobilizat și a făcut presiuni asupra autorităților ca să răspundă la întrebări și să dea răspunsuri la solicitările de informație.”

Europa Liberă: Cornelia, în unul din materialele pe care le-ați semnat pentru Europa Liberă v-ați referit și la campania „Doctore, și tu ai drepturi”. De fapt, să înțeleg că pandemia a scos la iveală mai multe probleme din sistemul medical, anume din perspectiva respectării drepturilor medicilor?

Cornelia Cozonac: „De fapt, în toate țările sistemul sanitar a fost prins pe picior nepregătit în fața pandemiei. În Republica Moldova, situația s-a acutizat, medicii chiar din primele luni au invocat multe probleme, inclusiv legate de testare în diferite instituții, calitatea proastă a echipamentului de protecție și, de fapt, starea de lucruri care era în sistemul sănătății s-a proiectat în numărul foarte mare de cadre medicale infectate cu COVID. Asta denotă faptul că sistemul nu a fost pregătit și sistemul nu a știut să-și protejeze angajații și avem situația pe care o avem, cu un număr foarte mare de personal medical infectat, cu un număr mare de cadre decedate.”

Europa Liberă: Dar au învățat medicii să ceară respectarea propriilor drepturi în cadrul sistemului?

Cornelia Cozonac: „La început, medicii nu vorbeau despre drepturile lor, dar în general această situație, din punctul meu de vedere, a fost generată tocmai de nivelul înalt de corupție din sistemul de sănătate, de problemele de corupție și schemele de corupție la serviciile publice, pentru că ori în anii precedenți s-au făcut achiziții, dar nu de ceea ce avea nevoie sistemul ca să fie pregătit pentru o asemenea pandemie și o problemă este că medicii nu prea au vorbit, nu au sesizat cazurile de corupție și atunci când s-au trezit cu probleme, medicii au început să vorbească, dar părerea mea, deci din ceea ce noi am observat, totuși medicii nu au avut suficient curaj ca să vorbească despre problemele din sistem.

Este de apreciat faptul că au fost inițiate niște campanii de susținere a medicilor. De exemplu, un birou de avocați a lansat o campanie – „Doctore, și tu ai drepturi –, în care au acordat asistență gratuită angajaților din sistemul de sănătate care au sesizat cazuri de încălcare a drepturilor lor, s-a mers chiar și în procese de judecată. Avocații ne-au spus că au avut cazuri în care medicii erau trecuți de la un departament la altul, erau impuși, fără acordul lor, să lucreze în secții COVID. În materialele pe care le-am făcut eu, la fel am constatat că în unele instituții s-au creat relații nu prea bune între administrație și angajații medicali, în unele instituții pandemia i-a unit și s-a lucrat cot la cot, administrațiile au fost deschise față de angajați și au încercat să-i protejeze, să-i încurajeze, pentru că au fost situații extrem de grele, în unele spitale rămâneau câte unu-doi medici care trebuiau să facă de gardă multe nopți la rând, dar în alte instituții relațiile dintre administrație și medici s-au agravat, au apărut conflicte, administrațiile refuzau să plătească indemnizația de 16 mii de lei pentru cei care s-au infectat la locul de muncă.

Toate acestea au creat niște relații destul de dificile în unele instituții medicale, am găsit instituții medicale care la opt luni de pandemie nu aveau niciun medic infectat, spre deosebire de alte instituții unde 80-90 la sută din personal a fost infectat.”

Europa Liberă: Și cum se explică lipsa cazurilor de infectare în instituțiile la care vă referiți?

Cornelia Cozonac: „În unele spitale, de exemplu, Spitalul de boli infecțioase pentru copii din Chișinău, la opt luni de la începutul pandemiei nu era infectat nimeni, datorită faptului că acolo măsurile antiepidemice erau bine puse la punct, pentru că este spital de boli infecțioase și, respectiv, ei sunt pregătiți pentru situații pandemice. Plus la asta, acolo era și o atitudine bună între administrația spitalului și angajați, pentru că la câteva luni de la începutul pandemiei angajații cei în vârstă, care trebuiau să stea acasă pentru că erau în grupul de risc, s-au întors la locul de muncă. Ei au văzut că în colectiv există o colaborare bună, o atitudine bună din partea administrației și că ceilalți colegi nu s-au infectat și au revenit la muncă și cei care aveau peste 63 de ani. Mi s-a părut o situație extrem de bună.

În schimb, la Spitalul Clinic Municipal din Bălți e o situație critică în relațiile dintre administrație și angajații medicali, mai mulți medici au plecat de acolo, până la urmă, asupra unora care au vorbit despre probleme s-au făcut presiuni și medicii de la Spitalul Clinic Municipal din Bălți au format un sindicat de alternativă care să le apere drepturile. Ei au invocat mai multe încălcări ale drepturilor și lipsa de acțiune a sindicatului care era și este în instituție și ei au avut curajul în luna iulie să înregistreze un nou sindicat și au devenit o voce pentru protejarea medicilor din întreaga republică.”

Europa Liberă: Deci, solidaritatea și activismul civic pot face diferența?

Cornelia Cozonac: „La Bălți este o inițiativă civică bună prin acest sindicat, până la urmă am văzut că s-au unit în jurul lor mai mulți lucrători sindicali și prin vocea acestui sindicat s-a spus în public despre mai multe probleme și drepturi încălcate ale medicilor.”

Europa Liberă: Anul 2020 a fost și unul special datorită campaniei electorale pentru funcția de președinte. Mai mulți comentatori observă că această campanie a fost pe cât de amorfă, pe atât de dură. Organizațiile care au monitorizat scrutinul s-au arătat îngrijorate de numărul în creștere al cazurilor de discursuri bazate pe ură și prejudecăți. De ce societatea moldoveană reprezintă în continuare un teren fertil pentru asemenea încălcări?

Cornelia Cozonac: „Politicienii nu răspund pentru discursul lor de ură și nu sunt taxați, nu sunt taxați atât legal, cât și de către cetățeni, deși putem să zicem că în cadrul scrutinului prezidențial de anul trecut cetățenii s-au mobilizat și l-au taxat pe Igor Dodon, bunăoară, cel care a avut mai multe discursuri în care a atacat contracandidații săi, a atacat diaspora și, până la urmă, electoratul l-a taxat, el a pierdut alegerile.

Acesta, de asemenea, este cred că un semn bun, dar e nevoie ca politicienii să răspundă și în fața legii pentru discursul lor de ură, fiindcă discursul de ură generează ură și mulți cetățeni, văzând politicienii care atacă dur, urât, cheamă la violență, unii cetățeni pot urma acest exemplu urât al politicienilor și ura generează ură, ura nu va genera niciodată binele.”

Europa Liberă: Cornelia, și spre final aș vrea să ne referim la lecțiile anului 2020, care trebuie învățate pentru 2021. Dacă ar fi să învățăm cu toții o lecție de pe urma acestui an și de pe urma pandemiei de COVID-19, care ar fi aceasta?

Cornelia Cozonac: „Ceea ce am învățat în 2020 e că trebuie să fim solidari, trebuie să fim mai atenți la problemele celor din jur, trebuie să reacționăm mai prompt la încălcarea de drepturi. Una din lecțiile anului 2020 a fost pentru sistemul sanitar. Eu cred că medicii și toți lucrătorii din domeniul sanitar au înțeles că trebuie să vorbească, nu trebuie să fie indiferenți față de cazurile de corupție, schemele de corupție care au loc în sistem, pentru că banii furați din sănătate s-au răsfrânt asupra situației deplorabile din spitale, ceea ce a generat infectarea masivă a cadrelor medicale. E nevoie să fie și ei mai deschiși, să vorbească și e nevoie ca noi, societatea, să înțelegem ce se întâmplă în sistemul sanitar, să nu fim nici noi indulgenți față de problemele și abuzurile care au loc în sistem, dar să vorbim despre ele, pentru că așa, probabil, vom ajunge să avem un sistem medical foarte bine pus la punct, în care să se respecte demnitatea umană.”