Marți se relata despre cazul unui șef de secție de la Institutul Oncologic din Chișinău, denunțat de un pacient că ar fi cerut două mii de euro mită. Medicul este acum anchetat penal și a fost reținut de ofițerii Centrului Național Anticorupție.

Corupția din sănătate revine în atenția publică

Într-o primă reacție pe rețelele de socializare, ministra sănătății, Ala Nemerenco, atrage atenția că: „Institutul Oncologic este campion în acest sens, deoarece a picat rău testele de integritate realizate de CNA anii trecuți. În sistem circulă fabule despre pretinsele sume și ratingul „campionilor”.

Fenomenul mitei (sau al „plăților informale”, în limbajul oficial) nu se rezumă la un doctor sau un institut, arată și un studiu CBS-Axa realizat în 2018, la comanda Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare. Este o problemă de sistem.

Medicul care ar fi primit recompensa de 2 mii de euro era unul din șefii de secție radiologie de la Institutul Oncologic cunoscut pentru șpăgile pe care le pretindea de la pacienți, spune jurnalista Silvia Rotaru de la portalul Sanatateinfo.md specializat pe probleme din sistemul sanitar. Jurnalista realizase în ajun un interviu cu noul director al spitalului, Ruslan Baltaga, care a activat anterior în Marea Britanie și a declarat public că nu va mai tolera luarea de mită în instituția pe care o conduce.

Oncologia este un domeniu specific, sensibil pentru pacienți, dar în același timp ar trebui să fie gratuit în orice împrejurare, remarcă Silvia Rotaru, mai ales că la această clinică sunt oferite servicii unice în R. Moldova, cum sunt radio- și chimioterapia.

„Mă bucur că atât conducerea Institutului Oncologic, cât și Ministerul Sănătății au conlucrat cu cei de la Anticorupție pentru a face public cazul. Noi am mai auzit despre cazuri de luare de mită de la Institutul Oncologic și de la alte instituții medicale, adică nu este primul caz și nu este nici ultimul caz. CNA merge cu controale la Institutul Oncologic, cred că, de două ori pe an, dacă nu de mai multe. Anterior noi nu am mai auzit ca managerul Institutului Oncologic că conlucreze cu CNA, deci medicii erau într-un fel sub o umbrelă, se lua mită ca în codru. Să vedem cum vor decurge mai departe lucrurile”.

Comentând cazul, ministra sănătății, Ala Nemerenco, a scris pe o rețea de socializare că reținerea în flagrant a medicului cu pricina este o rușine pentru întreg sistemul. Ea a spus că condamnă orice acceptare de mulțumire, condiționare pasivă sau activă, corupere a pacientului din partea lucrătorilor medicali.

Președintele Federației Sindicale „Sănătatea”, Aurel Popovici, recunoaște că fenomenul plăților neoficiale există, dar afirmă că sunt necesare măsuri complexe pentru a-l stârpi, prima pe listă fiind aprecierea cuvenită a personalului medical tradusă în salarii mai mari.

„Lucrul acesta a fost efectuat de o persoană-două sau să spunem câteva, dar această pată cade pe tot sistemul. Și evident aici nu putem spune că toți angajații din sistemul de sănătate sunt corupți. Să ne punem întâi și întâi întrebarea de ce se întâmplă acest fenomen, din ce cauză el există, cum putem să facem așa ca acest fenomen să nu mai existe. Haideți să comparăm că un rezident din România primește un salariu de peste 1000 și ceva de euro și comparați cu salariul unui medic din R. Moldova cu experiență de 30-40 de ani care nu se ridică nici la 1000 de euro. Asta este problema de bază”.

Plățile neoficiale din sănătate sunt evaluate între 1/3 și jumătate din suma anuală acumulată în fondul asigurărilor medicale obligatorii, sau cam 2-3 miliarde de lei, dar estimări mai precise lipsesc. În urmă cu doi ani, ministra Ala Nemerenco susținea că peste 70 la sută dintre plăţile pentru sănătate sunt informale. Și astăzi ministra își menține aceleași poziție, acest volum nu are cum să fie mai mic luând în considerare efectul pandemic, precizează ea.

Mai multe sondaje efectuate în ultimii ani arată că majoritatea absolută a pacienților consideră că li se încalcă drepturile atunci când medicii pretind șpăgi, totuși fenomenul are o tradiție larg răspândită și acceptată de către populație, spune sociologul Vasile Cantarji.

„Cauzalitatea este multiplă. Fenomenul nu este atât de simplu și univoc că iată sunt careva medici răi care estorchează bani de la bieții pacienți. În primul rând, nu ieri a apărut în Moldova corupția în general și plățile neformale în medicină. Probabil a existat de multe decenii și aș putea spune că avem chiar și o tradiție a corupției în medicină. Există la noi această tradiție de a mulțumi medicului după prestarea serviciului și de aceea o parte din acei care spun că au dat mită, de fapt ei au fost inițiatorii acestei mite. Mă refer la pacienți”.

O cercetare realizată de CBS-AXA, la comanda Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, în 2018, arăta că cel mai frecvent au dat mită tinerii, persoanele cu venituri mai mari și femeile. Una din posibilele explicații în cazul tinerilor e că ei nu sunt angajați oficial, respectiv nu au asigurare medicală obligatorie. Alte concluzii ale acestui studiu fac trimitere faptul că jumătate din cei care au nevoie de servicii de sănătate nu apelează la medici, în plus există inegalități semnificative între pacienți din diferite regiuni ale țării.

Vasile Cantarji afirmă că alte studii arată că volumul plăților informale s-ar fi redus în ultimii ani și presupune că parte din acești bani a fost preluată de clinicile private, spre care s-au îndreptat mulți pacienți pentru a evita situația jenantă de a mitui doctorii.