Corupția din Republica Moldova a atins acel punct în care te întrebi dacă democrația mai poate supraviețui, afirmă Alina Mungiu–Pippidi, politolog român, într-un interviu publicat de portalul Moldova Curată. În opinia sa, corupția sistemică, așa cum este în Republica Moldova, nu poate fi combătută doar prin adoptarea unor legi și instituirea unor structuri anticorupție. Tot despre asta scrie în cartea „În căutarea bunei guvernări: Cum au scăpat alte ţări de corupţie?”, pe care a lansat-o la Chișinău: „În țări în care nu este domnia legii, te apuci să te lupți cu corupția prin legi. Ce, ești nebun? Mai întâi trebuie să faci cu totul altceva – trebuie să te asiguri că legea e egală pentru toți în țara respectivă”, a mai subliniat experta.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei matinale cu Natalia Sergheev
Alegerile parlamentare din 2019 vor reprezenta un moment de cotitură în parcursul Republicii Moldova, consideră ambasadoarea Republicii Federale Germania în Republica Moldova, Angela Ganninger, transmite IPN. De aceea, un proces electoral corect, înainte de scrutin și după, ar trebui să fie un lucru firesc, afirmă diplomata. „Chiar dacă experiențele istorice dintre țările noastre sunt diferite, am trăit și vom retrăi în continuare sentimente de prietenie reciprocă”, a mai subliniat Ganninger.
Partidul Socialist este într-o situație unică, scrie Vitali Andrievski într-o analiză pentru portalul de expresie rusă AVA.md. Pe de o parte, afirmă autorul, ei sunt opoziția și accentuează constant acest lucru, iar pe de altă parte, liderul lor informal, Igor Dodon, este actualul președinte al Republicii Moldova: „După mărime, socialiștii au a doua cea mai mare fracțiune din Parlament.” Andrievski afirmă că pentru opoziția radicală de dreapta, venirea la putere a socialiștilor este preferabilă păstrării puterii în mâinile PDM: „Dacă ați fost atenți, ei critică democrații proeuropeni mai frecvent decât PSRM-ul pro-rus.”
Despre „instituționalizarea psihiatriei în Basarabia” scrie Aurelia Borzin, într-o analiză pentru portalul Platzforma. Autoarea afirmă că pe fundalul închiderii internatelor psiho-neurologice, pe un principiu al segregării, Spitalul Clinic de Psihiatrie rămâne un loc tot mai mult rezervat păturilor social-vulnerabile, cazurilor nu atât acute, cât „grele”, cronicizate, care necesită îngrijiri speciale (bătrâni cu demenţă, tineri cu retard mintal, persoane singure sau fără adăpost sau din familii la limita existenţei) şi care ajung să fie spitalizate din cauza lipsei de suport social şi familial: „Aceştia sunt cei care întrețin în spital fenomenul revolving door, prin internări repetate şi de lungă durată.” Borzin conchide că astfel, spitalul preia funcțiile azilului.
Agricultorii nu-și pot vinde strugurii din cauza calității proaste a acestora, titrează Radio Chișinău. Gheorghe Gaberi, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Republica Moldova, susține că agricultorii s-au pomenit cu struguri de proastă calitate, boabele fiind crăpate sau mucegăite pentru că nu au îngrijit bine strugurii în lunile ploioase din această vară: „Dacă strugurii vor fi de calitate sigură, aceștia vor fi toți vânduți și vor putea fi vânduți atât la Est cât și la Vest.”
Redactorul-șef al ziarului Timpul și unul dintre fondatorii postului 10TV a scris în editorial în care ar explica: „așa-zisa „concediere” a câtorva persoane, pe care o parte a presei și a partidelor o deplânge fără să aștepte explicații de la „cei acuzați”.” E vorba de conflictul în care redacția postului de televiziune ar fi plecat in corpore, după ce uneia dintre jurnaliste i s-ar fi interzisă publicarea unei știri critice la adresa guvernării. Autorul afirmă că aceste persoane nu au fost niciodată angajate la PP TIMPUL de DIMINEAȚĂ și, prin urmare, nu aveau cum să fie concediate. El a adăugat că întotdeauna a rugat colaboratorii 10TV să prezinte informațiile într-o manieră onestă și echilibrată, și să atribuie citatele corect. Tănase a mai spus că politica editorială a postului a avut și va avea ca principiu fundamental păstrarea echidistanței față de toți actorii politici și neantrenarea în luptele interpartinice.
Portalul Report.md promite să publice o investigație despre cum sunt folosite mamele surogat de clinici sau chiar de membri ai familiei lor. În Republica Moldova, nașterea cu o mamă surogat este interzisă, dar în Ucraina clinicile private fac bani frumoși din asta, activând la limita legii, se scrie în anunț. Mamele surogat au descris pentru Report.md și traumele prin care trec și pe care nu le conștientizează când primesc banii pentru a naște pentru alții.
Un post finanțat din impozitele pe care le plătim statului trebuie să fie pentru toți cetățenii o sursă de informație credibilă, imparţială şi independentă, scrie experta media Aneta Gonța, într-o analiză a postului public Moldova 1 pe care l-a urmărit timp de o lună, publicată pe portalul Media-Azi. Concluzia este că „principalul buletin de știri de la Moldova 1 s-a erijat în purtătorul de cuvânt al autorităților”. Gonța scrie că dacă am avea o singură sursă de informare, iar această sursă ar fi Moldova 1, pe care o finanțăm, ne-ar plăcea să primim produse care să ne respecte în calitate de consumatori.