Corupție și Covid: raportul Transparency International

Ca în cazul oricărei piețe și afaceri mondiale care atinge nevoi imediate, pandemia a stimulat corupția internațională, uneori chiar o corupție de un tip nou. Este ceea ce reiese din ultimul raport al organizației Transparency International.

Corupție și Covid: raportul Transparency International

Transparency International (TI) este acea organizație non-guvernamentală care supraveghează corupția la scară mondială și care publică un index anual al corupției (Corruption Perceptions Index, CPI), cel pe anul acesta apărând chiar astăzi.

Că problemele și neînțelegerile se pot ivi chiar și în cazul unor contracte care ar putea fi văzute ca fiind printre cele mai limpezi și stabile, s-a putut vedea zilele trecute în disputa dintre Comisia Europeană și firma AstraZeneca.

În ultimul său raport, TI spune: COVID-19 “nu e doar o criză sanitară și economică, ci și una a corupției, ducând la pierderea a nenumărate vieți din pricina absenței unui efort global echitabil.” Este vorba în primul rând, desigur, de țări în care autoritățile folosesc sistemul sanitar într-un alt scop decât cel care ar trebui să fie principal, al sănătății publice.

Raportul analizează 180 de țări, mergând pe o scară de la 0 (very dirty, foarte murdare, foarte corupte) la 100 (very clean). Două treimi din țările planetei sunt sub 50%.

Țările din UE realizează în jur de 66%, în medie, din 100%. Cu diferențe enorme, mergând de la simplu la dublu, de la Danemarca 88%, până jos de tot la Bulgaria, Ungaria și România, cele mai de jos în UE, cu 44%.

România, Bulgaria și Ungaria se situează astfel abia cu un procent deasupra mediei mondiale care este de 43%.

Țările fostei Uniuni Sovietice rezervă unele surprize serioase. Dacă Moldova (34%) este înaintea Ucrainei (33%) și a Rusiei (30%), în schimb țări cum sunt Georgia (56%), Armenia (49%), și chiar Belarus (47%) sunt peste media mondială, ba chiar și Montenegro (45%). Cel mai jos în fostul bloc communist se situează Uzbekistanul (26), Tajikistanul (25), și Turkmenistan (19).

În Balcani, Serbia a căzut la 38%, la egalitate cu Kazahstanul în Asia centrală.

Surpriza cea mare, așadar, al acestui clasament al corupției mondiale pe fundal de Covid nu o constituie faptul că cele mai puțin corupte țări sunt Danemarca, Noua Zeelandă, Singapore și câteva alte țări ale Europei occidentale, ci că Georgia (56%) și Armenia (49%), în Caucaz, sunt peste media mondială și peste scorul României (44%), în vreme ce, tot în Caucaz, autoritarul Azerbaidjan, dar și Rusia, se situează ambele, cu 30%, jos de tot, pe locul 129 mondial din 180.