Your browser doesn’t support HTML5
Tineri migranţi din Maghreb au ridicat cota criminalităţii în Germania
La Berlin s-au întîlnit miercuri reprezentanţi ai Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Uniunii Creştin-Sociale – bavareze (CSU) şi ai Partidului Social-Democrat (SPD) în vederea începerii unor discuţii preliminare privitoare la formarea unei eventuale alianţe guvernamentale. Pe lîngă o serie de păreri opuse, chestiunea migranţilor este poate unul dintre punctele cele mai controversate între potenţialii aliaţi. Un studiu privind infracţionalitatea migranţilor, dat publicităţii miercuri, ar putea influenţa, într-un fel sau altul, şi discuţiile preliminare.
Studiul a fost comandat de Ministerul Federal al Familiei şi a fost realizat de sociologi şi criminologi din Elveţia şi Germania. Aceştia s-au limitat doar la analiza unor date culese în landul federal occidental Saxonia Inferioară.
Rezultatele desprinse din analiza datelor, a spus unul dintre autori, criminologul Christian Pfeiffer, (într-un interviu cu DLF), reflectă însă situaţia din întreaga ţară.
Potrivit studiului, există anumite grupuri de migranţi în care se poate observa o tendinţă infracţională mai ridicată decît în altele. Un grad ridicat de infracţiuni violente s-a înregistrat în rîndurile unor bărbaţi între 14 şi 30 de ani. Este vorba, mai ales, despre migranţi din Africa de Nord (Maroc, Tunisia şi Algeria). Fiecare a doua infracţiune este comisă de aceste persoane. Situația se explică prin faptul că cei mai mulţi dintre ei sînt obligaţi să părăsească Germania, pentru că li se resping solicitările de azil.
În această situaţie s-au aflat anul trecut circa 327.000 de persoane. Două sute de mii dintre ei mai aşteaptă o decizie judecătorească, ceea ce înseamnă că nu sînt obligaţi să părăsească imediat Germania. Cu siguranţă, spunea criminologul Christian Pfeifer, 95% dintre ei vor primi tot o decizie negativă privind acordarea statutului de azilant.
Autorii studiului au constat că cele mai bune şanse de a obţine azil au refugiaţii din Siria, Irak sau Afganistan. În conscinţă, numărul de infracţiuni comise de persoane din aceste ţări este cu mult mai mic.
Între anii 2014 şi 2015, infracţionalitatea a crescut în Saxonia Inferioară cu 10,4 procente. S-a constatat că înfracţiunile au fost comise într-o proporţie de 92,1 procente de către migranţi.
Din expertiza autorilor se desprind şi alţi factori care facilitează criminalitatea violentă. Anume: normele impuse de machism, care legitimează violenţa şi absenţa unor contacte cu femei care ar putea avea un „efect civilizatoriu” asupra bărbaţilor.
În studiul citat se mai arată că numărul plîngerilor privind infracţiunile comise de străini înaintate autorităţilor de către germani este mai mare decît cel venit din partea altor migranţi (deveniţi şi ei victime sau care au fost doar martori ai unor infracţiuni).
Pentru rezolvarea problemei, Christian Pfeiffer propune un program guvernamental de repatriere. Totodată, el mai susţine că Germania ar trebui să contribuie la crearea unor condiţii mai bune în ţările de origine ale unor migranţi.