Întreruperea fluxului de remitențe, din cauza pandemiei COVID-19, are un impact considerabil asupra migranților, a familiilor lor, asupra membrilor comunităților din diaspora, dar și a economiilor ce se bazează pe remitențe. Elveția, Marea Britanie, Banca Mondială, Organizația Internațională pentru Migrație, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii au dat marți un comunicat prin care îndeamnă autoritățile Republicii Moldova să ia un set de măsuri ce vor face remitențele mult mai accesibile populației dar și o sursă de venit pe lungă durată, prin investiții, relaterază IPN.
„ O cincime din toate gospodăriile cu copii din Moldova sunt gospodării cu migranți, concentrarea acestora în zonele rurale fiind de trei ori mai mare decât în cele urbane, potrivit datelor Biroului Național de Statistică pentru 2019”, se menționează într-un comunicat de presă.
Apelul este făcut în contextul Zilei internaționale a remitențelor pentru familie (ZIRF) marcată pe 16 iunie.
În 2019, totalul remitențelor a reprezentat echivalentul a 16% din PIB.
Potrivit unui studiu OIM, un sfert din gospodăriile din Moldova primesc remitențe, iar pentru o jumătate dintre acestea remitențele constituie mai mult de 50% din veniturile disponibile. Aceeași sursă arată că 23,4% din gospodării ar fi ajuns sub pragul sărăciei fără banii trimiși de peste hotare; iar 17% din toți migranții susțin că ei deja au încetat să transmită bani din cauza pandemiei.