Tariful la energie electrică pentru consumatorii casnici a crescut la 1,39 ruble transnistrene pentru un kilowatt (la cursul băncii centrale de la Tiraspol, o rublă transnistreană valorează aproximativ un leu moldovenesc). Tariful anterior era de 0,54 copeici pentru 1 kw la consumul mai mic de 150 kw și 0,72 copeici la un consum mai mare de 150 kw.
Tariful la gaze a crescut de la 0,81 copeici pentru un metru cub la 1,70 de ruble. Au crescut și tarifele la apă (de la 4,52 ruble pentru metru cub la 9,75 ruble) și la energie termică (de la 402,11 ruble pentru o gigacalorie la 730,42 ruble).
Autoritățile separatiste au justificat creșterile prin „modificarea mecanismului de calcul al prețului la gazele naturale”.
„Astăzi noi cumpărăm gaze pe bani împrumutați. Aceste resurse vor trebui returnate”, a declarat așa-numitul premier Alexandr Rozenberg după ședința executivului de la Tiraspol din 24 februarie, când a fost luată decizia de mărire a tarifelor.
Începând cu 14 februarie, regiunea consumă gaze livrate de traderul european cu origini ungurești MET Group. Tiraspoltransgaz achită în avans pentru tranzitul de gaze, inclusiv prin R. Moldova, din contul unui credit oferit de Rusia.
Soluția a fost identificată după ce Tiraspolul a refuzat oferta Uniunii Europene de 60 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice. Autoritățile separatiste au spus că nu vor ajutorul european pentru că acesta era condiționat, printre altele, de ajustarea tarifelor la gaze la cele de piață.
Chiar și după mărire, tarifele la gaze în stânga Nistrului sunt mult mai mici decât cele de pe malul drept, care corespund prețurilor de piață. Spre exemplu, consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova plătesc 4,10 lei/kWh, iar cei din nordul țării – 4,68 lei/kWh de energie. Prețul gazului este de 16,74 de lei pentru un metru cub.
Totuși, MET livrează zilnic în regiunea separatistă circa 3 milioane de metri cubi de gaze, cantitate suficientă doar pentru consumul casnic și cel al instituțiilor publice.
Așa-numitul vicepremier de la Tiraspol, Serghei Obolonic, a amintit că regiunea nu primește suficiente gaze pentru a relansa activitatea industriei grele. Potrivit lui, „volumul energiei electrice generate de MGRES (Centrala de la Cuciurgan) este astăzi de trei ori mai mic” comparativ cu volumul produs până pe 1 ianuarie, când corporația rusă Gazprom a oprit livrările de gaze în stânga Nistrului.
- Te-ar putea interesa și: Încotro se îndreaptă viitorul Transnistriei și cât timp Rusia va mai „credita” gazul pentru regiune?
Pentru prima dată în existența sa, regiunea secesionistă a rămas, la 1 ianuarie, fără gaze rusești. Concernul rus Gazprom a oprit atunci livrările, la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina. O lună mai târziu, pe 1 februarie, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul moldovean pentru a evita o criză umanitară, autoritățile de la Chișinău căpătând, tot pentru prima dată, controlul asupra livrărilor de energie în stânga Nistrului.
Pentru perioada 1-10 februarie, UE a acordat guvernului de la Chișinău un grant de 20 milioane de euro, din care acesta a achiziționat gaze pe piața europeană și le-a livrat regiunii separatiste. Pentru perioada ulterioară, UE a oferit alte 60 de milioane de euro, cu condiția că Tiraspolul va face „pași concreți” în domeniul drepturilor omului și libertăților fundamentale în stânga Nistrului.
Atât Chișinăul, cât și Uniunea Europeană spun că oferta de 60 milioane de euro pentru achiziții de gaze în regiunea transnistreană rămâne în vigoare, chiar dacă Tiraspolul a respins-o pe moment.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te