Criza energiei: cum își distruge Moldova pădurile și cine este Andrew Tate, toxicul „influencer” britanic arestat în România 

Mai întâi, Libération se ocupă de vizita șefei diplomației franceze, Catherine Colonna, la Odessa, în Ucraina, pe malul Mării Negre.

Vizita ministrei de externe a Franței a avut loc a doua zi după ce orașul a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial în Pericol al UNESCO. Este a patra vizită a șefei diplomației franceze în Ucraina de la începutul conflictului încoace.

Odessa a fost ținta atacurilor rusești încă de la începutul războiului. UNESCO a decis, așadar, să accelereze examinarea cererii, formulată în octombrie anul trecut. O sesiune extraordinară a fost organizată miercuri la sediul organizației din Paris. Clasarea orașullui „ilustrează hotărârea noastră colectivă de a ne asigura că acest port, care a depășit întotdeauna frământările mondiale, rămâne protejat de distrugeri”, a justificat hotărârea Audrey Azoulay, directoarea Unesco. Centrul orașului a fost, de asemenea, clasificat drept „sit clasat aflat în pericol”, scrie și Washington Post.

O decizie „politică” adoptată „în grabă”, a denunțat Ministerul rus de Externe. Unesco estimează că nu mai puțin de 236 situri culturale ucrainene au fost avariate în mai puțin de un an de conflict.

Prezență simbolică

Vizita efectuată de Catherine Colonna la Odessa este simbolică scrie Libération. „Еа subliniază astfel legăturile culturale puternice care unesc Franța și Ucraina, în special cu orașul Odessa, care este înfrățit cu Marsilia din 1972”, explică ministerul francez de externe într-un comunicat de presă. Odessa este, de asemenea, „punctul prin care aer putea fi declanșată destabilizarea Moldovei, României și a teritoriului european în ansamblu”, a explicat sursa diplomatică.

Șefa diplomației franceze este așteptată astăzi în România, unde se va întâlni la București cu președintele și premierul. Ea va merge înainte la Cincu, baza militară folosită de NATO unde este instalat batalionul Leclerc, contribuția franceză la prezența întărită a Alianței Atlantice, NATO, pe flancul său estic, alături de soldați olandezi și belgieni.

Criza energiei: cum moldovenii ard copacii și își distrug pădurile

Tot Libération are astăzi, pe două pagini, un întreg mare reportaj în Republica Moldova despre cum, odată cu explozia prețurilor energiei și lemnului, moldovenii, puternic dependenți de gazul rusesc, se chinuie să se încălzească în toiul iernii. În sate și păduri, traficul și exploatarea forestieră sunt în creștere.

Pentru a vedea cum funcționează totul în realitate, pe teren, Libération, a mers la Scoreni, sat mare în centrul Moldovei.

Dependentă 100% de gazul rusesc, Republica Moldova suferă din pricina măririii prețurilor decisă de Gazprom încă din vară. Prin sate și chiar la orașe, folosirea sobelor pe lemne, încă foarte prezente în țară, s-a răspândit și prețurile au crescut.

Pădurile Moldovei se răresc

„Din cele 1.500 de locuințe din Scoreni, în jur de 400 folosesc gaz pentru încălzire. Majoritatea acestora au revenit acum la lemne pentru foc”, explică Svetlana Tabacari, energica primăriță a satului. În mod tradițional, locuitorii își cumpărau lemnul de la pădurarii locali care păstrau cele mai bune trunchiuri pentru fabricarea mobilei și vindeau restul. „Astăzi, criza îi împinge pe săteni să taie singuri copacii”, spune primărița. Așteaptă până la căderea nopții înainte de a intra în pădure, pentru a nu fi prinși. Este singura soluție care le-a mai rămas”.

Cu doar 11% din suprafață reprezentând teren împădurit, Moldova își pierde copacii. În anii 1990, când gospodărirea pădurilor, care până atunci ținea de responsabilitatea colhozurilor, s-a privatizat, țara a pierdut rapid 13% din păduri.

«E si mai rău anul acesta» Într-un raport din 2012, Moldsilva nota deja: „Consumul anual de lemn în Moldova, care provine în mare parte din resursele forestiere naționale, este estimat la 1,4 milioane m3. Asta depășește cu mult volumul tăierilor legale (400.000 până la 430.000 de metri pe an).

Cine este Andrew Tate, toxicul “influencer” britanic arestat în România

În acest timp, The Daily Telegraph, la Londra, revine asupra unor toxice personaje, precum magnatul rus Aleksei Repik, care a reușit, în ciuda sancțiunilor occidentale, să importe în Rusia vinuri europene în valoare milioane de euro.

Dar mai ales, The Daily Telegraph scrie despre influența asupra tinerilor ‘alpha males’ din lumea аnglofonă exercitată de Andrew Tate, cel care promovează online „valorile masculine tradiționale” printre adolescenți, pe rețelele sociale. Cât de îngrijorați ar trebui să fie părinții?

Tate, în vârstă de 36 de ani, pretinde că este „primul trilionar” din lume. El a câștigat notorietate prin postările pe rețelele de socializare despre stilul său de viață de tip „mascul alfa” și promovând ceea ce el numește valori masculine „tradiționale”, inclusiv relații simultane cu mai multe femei, apoi a avea mai mulți copii și a deține femeile ca și cum ar fi un soi de șeptel domestic. Într-un interviu din 2014 pentru o revistă de kickboxing, el a spus că femeile care nu sunt virgine sunt „bunuri uzate”.

În videoclipurile sale de pe YouTube, Tate a spus că el este „un misogin absolut” și s-a referit în mod regulat la femei drept „cățele” (bitches). El a mai spus că, dacă ar avea un fiu care ar fi un „tocilar” (nerd), „unul dintre noi ar trebui să moară, el sau eu, iar eu îl voi provoca la luptă până la moarte”.

Anul trecut i s-a interzis să mai publice pe Instagram, Facebook și TikTok.

Interdicția sa pe Twitter, aplicată în 2017, a fost însă anulată în noiembrie 2022, după ce Elon Musk a preluat conducerea rețelei.