Culorile vieții: Georgia înainte de sosirea sovieticilor

Oameni și spectaculoase peisaje din Georgia țaristă surprinse în culori de un fotograf de renume mondial, printre primii care au făcut fotografie color.

Oameni și spectaculoase peisaje ale Georgiei țariste surprinse în culori vii de un fotograf de renume mondial.

Vizitatorii unui izvor din Borjomi între 1905 și 1912. Unii au căni în mână pentru că sunt acolo să facă tratament cu apa „terapeutică” pentru care orașul este renumit în întreaga lume.

Este doar una dintre cele peste 100 de imagini realizate de fotograful rus Serghei Prokudin-Gorsky pe teritoriul Georgiei actuale - pe atunci parte a Imperiului Rus. Uimitoarele fotografii color au fost făcute cu puțin timp înainte ca bolșevicii revoluționari ai lui Vladimir Lenin să preia puterea în Rusia în 1917 și, mai târziu, să-și trimită Armata Roșie cuceritoare pentru a impune conducerea comunistă în regiunea Caucazului.

Băieții cu chipie militare pozează în soarele amiezii, fotografiați de Prokudin-Gorsky, la Gagra.

Prokudin-Gorsky (1863–1944) a străbătut prima dată Caucazul cu camera sa fotografică în anul 1905, apoi s-a întors în însorita regiune în 1912, fiind unul dintre cei mai importanți artiști ai fotografiei color.

Un pește gurnard proaspăt capturat, botezat de Prokudin-Gorsky „cocoș de mare”, pescuit în apele din largul portului Batumi

Prokudin-Gorsky a perfecționat o metodă complexă de fotografie color abia inventată care presupunea fotografierea a trei imagini separate ale fiecărei scene, cu filtre de culoare plasate în fața obiectivului. Atunci când cele trei fotografii alb-negru erau suprapuse și luminate din spate, se proiecta o imagine color.

Muncitorii pregătesc un transport de sticle de apă minerală gazoasă și ușor sărată din izvoarele de la Borjomi.

Deși a lucrat în cel puțin 16 țări, mai mult de un sfert din fotografiile făcute de Prokudin-Gorsky în afara Rusiei sale natale au fost realizate pe teritoriul actualei Georgii.

Tbilisi (cunoscută până în 1936, peste tot în lume, sub numele de Tiflis) este fotografiată din Biserica Sf. David. Când era făcută această fotografie acum mai bine de un secol, populația orașului era de aproximativ 160 000.

Un bărbat cu un cosor în mână fotografiat lângă palmierii bătuți de vânt de lângă Batumi. Fibrele palmierilor pot fi folosite pentru a face sfoară, saci și pânză grosieră.

Un mullah cu barbă albă, cu un grup de discipoli, lângă Batumi. Orașul situat pe țărmul Mării Negre a fost cucerit de Imperiul Otoman în 1547 și mulți locuitori s-au convertit la Islam înainte ca Batumi să fie ocupat de forțele ruse și georgiene în 1878.

O vedere asupra Sukhumi cu câteva vapoare ancorate în port

Un izvor comunal într-o pădure, probabil lângă Borjomi. Izvorul este acoperit de graffiti, în special nume de oameni.

Mănăstirea Novy Afon, care a fost construită la sfârșitul anilor 1800 de călugări ruși. Priveliștea este orientată spre sud, pe coasta Mării Negre, spre Batumi.

Un muncitor fotografiat într-un pâlc de arbori de bambus lângă Batumi. Cu climatul ei blând, subtropical, în regiunea situată pe coasta Mării Negre puteau fi cultivate diferite culturi exotice care nu ar fi rezistat în altă parte a Imperiului Rus. Bambusul era folosit în mare măsură pentru a face mobilier.

Trunchiurile de bambus erau puse în tuburi cu abur într-un atelier lângă Batumi. După ce era ținut la abur, bambusul se înmuia suficient pentru a fi curbat în formele necesare pentru realizarea mobilierului.

O femeie georgiană pozează cu hainele ei cele mai bune.

Rezervoare pentru depozitarea petrolului în soarele arzător din Batumi. Orașul era în plină expansiune economică după ce în 1906 a fost finalizată o conductă - cea mai lungă din lume la acea vreme - care parcurgea 885 de kilometri, de la abundentele câmpuri petroliere din Baku, capitala Azerbaidjanului, până la Batumi. Tancurile petrolifere din portul Mării Negre transportau apoi produsele petroliere către piețele occidentale.

Un bărbat fumând o țigară în Grădina Botanică din Batumi, lângă tufele bogate de flori tropicale.

O gospodărie ordonată de-a lungul unei „autostrăzi” care se duce până pe coasta Mării Negre. Fotografia a fost făcută de pe un vârf de deal cu vedere la satul cunoscut astăzi sub numele de Bzyb, în regiunea separatistă Abhazia, desprinsă din Georgia.

Portretul unei fete într-o zi strălucitoare de vară

O casă pe vârful unei culmi din Tbilisi. De la casă coboară către mal o potecă îngustă. Pe conducta din dreapta se scurg apele uzate în râul Mtkvari.

Ambarcațiuni trase la mal, pe țărmul mării, lângă Batumi.

După Revoluția Bolșevică din 1917, Prokudin-Gorsky a fugit din Rusia și s-a stabilit în cele din urmă la Paris.

La scurt timp după moartea sa, în 1944, Biblioteca Congresului SUA a cumpărat 1902 de fotografii de la rudele marelui fotograf - inclusiv 139 luate pe teritoriul Georgiei actuale.