Cultura la frontieră | Cu Adrian Cioroianu, ambasadorul-istoric, iubitor de plante la Paris

Adrian Cioroianu, fost ambasador al României la UNESCO.

Adrian Cioroianu este istoric, profesor la Universitatea București, fost ministru de Externe și fost ambasador al României la UNESCO, dar și un cunoscut realizator TV, actualmente director al Bibliotecii Naționale a României.

Adrian Cioroianu a publicat numeroase cărți de istorie și de ficțiune artistică, scrie de mai mulți ani pentru „Dilema Veche”, a colaborat și cu revista „Contrafort”.

În zilele târgului de carte Bookfest din august 2023 de la Chișinău i-a fost lansat volumul „Frumos trecea Sena pe sub florile mele. Notele unui ambasador român la Paris între Bataclan ’15 și COVID-19”, București, Editura Curtea Veche, 2023. Un eveniment cu participarea autorului, care a și deschis seria lansărilor de la Târgul de Carte.

A promovat ca ambasador al României la UNESCO (2015-2020) mai multe dosare importante, între care unele și în colaborare cu Republica Moldova, cum a fost „Mărțișor”, „Ia” („La Blouse Roumaine”), dar și „Roșia Montană”, „Pădurea virgină de fagi”, „Ansamblul sculptural al lui Brâncuși de la Târgu Jiu”...

Dialogul nostru din studioul Europei Libere s-a concentrat în jurul volumului său parizian, dar a abordat și subiecte mai generale legate de istorie, cultură, tehnologii informaționale. Vorbim despre viața culturală și politică în Franța, dar și despre pasiunea sa pentru plante, pe care le-a crescut pe balconul locuinței sale de la Paris.

„Un singur pat pentru două vise”, așa se intitula o carte de istorie franceză despre Războiul Rece, ca un titlu de roman. O diferență uriașă față de ariditatea titlurilor cărților de istorie din România”, spune Adrian Cioroianu, referindu-se la diversitatea emisiunilor culturale la televiziunile franceze, unde temele mari, alternează cu subiecte de genul ce mâncau regii și reginele Franței în secolele XIII-XV.

Ce facem cu istoria națională, cum o propagăm azi, cum să vorbim unui public cât mai larg despre temele spinoase sau încă neelucidate ale istoriei, fără a coborî ștacheta profesionistului, fără a cădea în mitologie? De ce nu se mai fac filme istorice în România și în Basarabia? Sergiu Nicolăescu a prezentat în filmele sale o imagine eroizantă, ideologizantă a trecutului, este rândul noilor cineaști români să schimbe perspectiva.

„Între prezentarea eroizantă, ideologizantă a trecutului și teoriile postmoderne care tind spre deconstrucție, un istoric onest își are locul său, dar are de înfruntat multe obstacole, între care proliferarea unor teorii delirante despre istoria românilor, cu mare priză la publicul necultivat, care vrea certitudini, nu dileme și viziuni alternative”, spune Adrian Cioroianu.

Un dialog în cadrul podcastului „Cultura la frontieră”, pe care vă invităm să-l urmăriți și să-l savurați.

### Vezi și... ### Cultura la frontieră | Cu Ioana Pârvulescu, maestra reconstituirilor literare