Cea mai mare expoziție de artă contemporană a Germaniei și una din primele ca mărime la nivel european, Documenta, de la Kassel, a fost anul acesta, ca niciodată, extrem de criticată pentru diverse deficiențe. Influentul săptămînal Der Spiegel nota, pe de o parte, vizibila politizare la extremă a proiectelor reținute și expuse de organizatori, iar, pe de alta, o aproape totală lipsă de comunicare din partea serviciului de presă, în dirijarea și orientarea publicului. Ce oferă serviciul de presă sînt materiale mai puțin orientative sau explicative, cât împănate cu un limbaj prețios și, adesea, teribilist. De unde și o dificultate de a alege o listă de priorități, între zecile de locuri de expunere și expoziții, între valorile s-ar putea spune, sigure și cele experimentale, discutabile.
„Parthenonul Cărților” la Kassel
Există însă anul acesta la Kassel un proiect ce face unanimitate atât pe plan artistic, estetic, cât și pe unul simbolic, prin mesajul său ideatic. El se intitulează Parthenonul cărților și este o replică la scară reală, dintr-un schelet metalic, a clădirii celebre de pe Acropole, coloanele fiind tapetate cu cărți suspendate, sigilate într-un înveliș de folie de plastic.
Your browser doesn’t support HTML5
Cultură și politică: „Parthenonul cărților” la Documenta 14, Kassel
Proiectul îi aparține unei cunoscute artiste conceptuale argentiniene, Marta Minujin, astăzi în vîrstă de 74 de ani, și reia o idee pe care a pus-o în aplicare prima dată în anul 1983, la Buenos Aires, în momentul căderii regimului de dictatură din Argentina.
Așa cum explica ea într-un interviu cu ocazia unei expoziții la Muzeul Guggenheim:
„În ultimii ani, începînd din 1980, junta militară a interzis numeroase cărți, care au fost arse; au ars un milion și jumătate de cărți. De necrezut! Cum ar fi Micul prinț al lui Saint-Exupéry; au interzis acea carte, cum au interzis multe, multe altele.
Așa mi-a venit ideea de a crea Parthenon-ul, loc în care grecii au inventat cuvîntul democrație” și să-l reproduc chiar în centrul Buenos Aires. Am creat un Parthenon adevărat, cu o structură de oțel și am
Democrația fără cărți nu este democrație! Așa că nimeni nu are dreptul să interzică cărți, fiindcă așa ceva înseamnă să interzici idei...
căpătat treizeci de mii de cărți interzise de militari - le-am căpătat gratis; și am tapetat cu ele coloanele acestui Parthenon, [construcție] care a stat în picioare numai cinci zile. Apoi au venit două macarale, am culcat Parthenonul, iar lumea s-a grăbit să ia cărțile.
Instalația din 1983 la Buenos Aires (Foto: Serviciul de presă „Documenta”)
Oamenii erau bucuroși la nebunie de sosirea democrației, iar aceasta a fost declarația cea mai importantă despre democrație. Democrația fără cărți nu este democrație! Așa că nimeni nu are dreptul să interzică cărți, fiindcă așa ceva înseamnă să interzici idei.”
La Kassel, Marta Minujin a colaborat cu studenții Universității și împreună cu ei a alcătuit o listă de 170 de titluri de cărți interzise în diverse țări ale lumii. Cum la dimensiunile Parthenonului era nevoie de circa o sută de mii de volume pentru a acoperi coloanele și frontoanele, întreaga acțiune, realizată exclusiv prin donații de carte, a fost începută din octombrie trecut, la Tîrgul Internațional de la Frankfurt. Atunci, artista a făcut primul apel către edituri și public pentru a dona cît mai multe volume. Acțiunea continuă și în prezent, dirijată de pe site-ul expoziției Documenta. Au mai rămas de tapetat cu cărți ultimele 5-6 coloane ale monumentului și, în fiecare zi, o mașină cu o macara, adugă noi volume.
Artista a repetat în mai multe interviuri acordate televiziunii germane că a ales forma Parthenonului deoarece ea simbolizează „idealurile estetice și politice ale primei democrații a lumii”. Pentru organizatorii expoziției Documenta de la Kassel, simbolistica evenimentului merge mai departe, Piața Friedrich în care este expusă instalația Martei Minujin fiind locul în care, în mai 1933, au fost arse de către naziști aproximativ două mii de cărți, în cadrul unei operațiuni denumite la vremea respectivă „Acțiunea împotriva spiritului negerman” și la care a luat parte o mulțime de localnici.
Într-un exces de corectitudine politică, redactoarea-șefă a publicațiilor expoziției de la Kassel, Quinn Latimer, insistă într-un articol și asupra distrugerilor de carte produse de două dintre bombardamentele aliate din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, asupra clădirii învecinate pieții, Fridericianum. Ca și cum ar exista o echivalență posibilă între acțiunea naziștilor și repercusiunile bombardamentelor menite să pună capăt războiului...
„Parthenonul cărților” la Documenta 14, Kassel
Altfel, în ce o privește, Marta Menujin, artista argentiniană, are o predilecție pentru instalațiile artistice folosind cărțile, una din cele mai cunoscute fiind realizată în 2011, cînd Buenos Aires a primit titlul de Capitală Mondială a Cărții. Ea a construit atunci într-una din piețele orașului un Turn Babel al Cărții, cu înălțimea de 25 de metri și folosind circa 30 de mii de volume în toate limbile pămîntului. În timp ce vizitatorii urcau în turnul ce oferea o vedere panoramică a capitalei argentiniene, ei puteau asculta muzică, sub forma unor compoziții ale artistei și vocea ei repetînd în diverse limbi cuvîntul „carte”. „Turnul Babel” a fost ulterior demontat, iar amatorii și-au putut lua cărțile dorite. Volumele rămase au format baza unei arhive a cărții, denumite „Biblioteca Babel” după titlul unei scurte povestiri de Jorge Luis Borges.
Pe aceeași idee, Marta Minujin a construit în 2013, la Palermo, un templu denumit „Agora Păcii”, unele din coloane fiind înclinate după o filozofie a diagonalelor, toate tapetate cu circa 25 de mii de volume conținînd citate despre pace, prietenie și libertate. În cursul celor zece zile de expunere a instalației, personaje îmbrăcate în alb se plimbau prin templu, recitînd pasaje din cărți, pe un fundal muzical asigurat de coruri și de o orchestră. Prin tuburi fluorescente în diverse culori erau proiectau, de asemenea, citate din cărțile expuse pe coloanele templului.
Vedere noaptea a „Parthenonului Cărților” la Documenta 14, Kassel (Foto: Roman Maerz)
Asemenea celorlalte proiecte pe tema cărților și Parthenonul de la Kassel va fi demontat la sfîrșitul expoziției Documenta, volumele fiind oferite vizitatorilor, în ideea - sublinia Marta Menujin - ca titlurile interzise de-a lungul timpurilor să reintre încă odată în circuitul lecturilor.