Cum a fost construit și reconstruit mausoleul lui Lenin, în urmă cu 100 de ani

Mausoleul lui Lenin (dreapta) din Piața Roșie în octombrie 1962.

Alături de turlele Kremlinului și cupolele vesel-colorate ale Catedralei Sfântul Vasile, mausoleul lui Lenin a fost un punct de reper al centrului Moscovei timp de 100 de ani. Dar locul arăta cândva cu totul altfel. 
 

Bolșevicii la inaugurarea unui basorelief comemorativ pe zidurile Kremlinului.
În anii imediat următori Revoluției bolșevice din 1917, în zona unde se află mausoleul de astăzi  a fost amplasat acest basorelief care îi comemora pe comuniștii morți în timpul Revoluției din 1917 și îngropați în gropi comune la baza zidurilor Kremlinului. În această fotografie din noiembrie 1918, Vladimir Lenin (în centru stânga, cu mâna la șapcă) se află aproape exact pe locul unde va fi așezat cadavrul său îmbălsămat câțiva ani mai târziu.

Statuia unui muncitor din Piața Roșie, fotografiată în anii 1920. 

În 1922, acest monument din ipsos al unui muncitor generic a fost amplasat la câțiva metri de locul unde va fi construit nu mult după aceea Mausoleul lui Lenin.

Bolșevici de rang înalt, inclusiv Feliks Dzerjinski (al treilea din stânga) - faimosul fondator al poliției secrete sovietice care a pus la cale și executat multe dintre crimele în masă comise de bolșevici - se reculeg la catafalcul lui Lenin, la sfârșitul lunii ianuarie 1924.

După moartea lui Lenin, s-a declanșat o intensă dezbatere despre ce trebuie făcut cu cadavrul fostului lider bolșevic. Stalin a făcut presiuni pentru ca trupul să fie îmbălsămat și expus în public, spunând că această conservare „nu ar contraveni vechilor obiceiuri rusești”. Lev Troțki, alt lider bolșevic, a respins ideea de a transforma trupul unui revoluționar ateu în moaștele unui sfânt. Expunerea cadavrului pentru a fi venerat de populație „nu ar avea nimic de-a face cu știința marxismului", a protestat el.

Primul mausoleu pentru cadavrul lui Vladimir Lenin, fotografiat probabil la sfârșitul lunii ianuarie 1923.

A doua zi după moartea lui Lenin, arhitectul Aleksei Șciusev a fost chemat la Kremlin și i s-a ordonat să construiască, în doar trei zile, o structură monumentală care să adăpostească trupul neînsuflețit fondatorului sovietic, pentru a fi văzut de oameni cu ocazia funeraliilor. Monumentul din lemn a fost finalizat la timp, iar mii de cetățeni sovietici au venit pentru a vedea corpul.

Liderii bolșevici, inclusiv Iosif Stalin (al treilea din dreapta, privind spre cameră), pe platforma oficială a celui de-al doilea mausoleu, în 1926. 
În martie 1924, acest mausoleu din lemn, de mai mari dimensiuni, a fost construit tot de Șciusev. Primul proiect întâmpinase mai multe dificultăți. Fiind mai mic, capriciile vremii și căldura generată de fluxul continuu de oameni care se perindau pe acolo riscau să ducă la putrezirea rămășițele lui Lenin.

Unul dintre cele aproximativ 100 de proiecte pentru un mausoleu în cinstea lui Lenin depuse în 1925.
În ianuarie 1925, a fost organizat un concurs pentru proiectarea unui mausoleu permanent care să adăpostească trupul îmbălsămat al lui Lenin.

Un alt proiect pentru mausoleu în care se vede cum ar fi putut arăta Piața Roșie.

Fundațiile mausoleului lui Lenin în curs de construcție, la sfârșitul anilor 1920.

Arhitectul Aleksei Șciusev a prezentat o schiță pentru un mausoleu din granit roșu și negru, care să înlocuiască și să sintetizeze planurile celor două construcții anterioare din lemn. Proiectul lui a câștigat concursul, în cele din urmă. Granitul negru trebuia să reprezinte „doliul”, în timp ce profilul în trepte al mausoleului sugerează ideea că „Deși Lenin a murit, opera sa continuă să trăiască”, a explicat el mai târziu.

Vizitatorii intră în ceea ce a devenit mausoleul lui Lenin și Stalin, în august 1957.
După moartea lui Iosif Stalin, în 1953, cadavrul său a fost îmbălsămat și expus alături de cel al lui Lenin. Mausoleul a fost adaptat pentru a afișa numele celor doi dictatori sovietici deasupra intrării.

Blocul de granit de la intrarea în mausoleul lui Lenin și Stalin abandonat undeva, lângă Moscova, în 1993.
În 1961, pe fondul „destalinizării” din Uniunea Sovietică, trupul etnicului georgian a fost scos din mausoleu și îngropat lângă zidurile Kremlinului.

O paradă în Piața Roșie în 1970. Liderii sovietic sunt aliniați pe platforma oficială de la intrarea în mausoleu.
Mausoleul a fost considerat un nucleu simbolic al puterii sovietice și, ca atare, a fost ținta a numeroase atacuri, inclusiv a unui atentat sinucigaș cu bombă în 1973, care a ucis atentatorul și un cuplu care intra în mausoleu. Trupul lui Lenin pare să nu fi fost deteriorat de explozie.

Trupul lui Lenin în mausoleu, 1993.

De la prăbușirea Uniunii Sovietice, mausoleul și cadavrul vechi de un secol pe care îl adăpostește au devenit niște relicve incomode pentru Rusia. Mausoleul este, de obicei, ascuns în timpul paradei militare, iar dezbaterea cu privire la posibilitatea de a-l îngropa în sfârșit pe ideologul-șef care a distrus nenumărate vieți nevinovate continuă cu aprindere de la prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991.

63% dintre respondenți unui sondaj de opinie realizat în 2017 erau în favoarea îngropării lui Lenin, în timp ce 31% considerau că trupul acestuia ar trebui să rămână în mausoleu. În ciuda opiniei majorității, președintele rus Vladimir Putin a spus nu odată că trupul va rămâne acolo unde se află, „cel puțin”,a spus el, „cât timp avem foarte mulți oameni care își leagă propria viață de memoria lui”.