La ceremoniile care inclus depuneri de flori în cinstea „luptei găgăuzilor pentru autodeterminare”, o adunare și un concert la Casa de Cultură din Comrat, au participat lideri locali și fețe bisericești, dar și reprezentanți ai ambasadelor Turciei și Federației Ruse.
Nu au fost de față oficiali de la Chișinău sau foști guvernatori ai autonomiei, dar printre participanți s-a numărat fostul președinte democrat al parlamentului, Dumitru Diacov.
Marea absentă a ceremoniilor...
...a fost bașcana Evghenia Guțul, care se află în arest în Penitenciarul nr.13 din Chișinău, din luna august. Condamnată atunci de prima instanță la 7 ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostului Partid Șor, Guțul a depus apel și mai așteaptă o decizie definitivă.
Așa încât, festivitățile de la Comrat au fost deschise de președintele interimar al legislativului local, Nicolai Ormanji. Acesta a ajuns în fruntea Adunării Populare în locul lui Dmitri Constantinov, un alt apropiat al lui Șor, care și-a dat demisia în luna noiembrie.
Într-un discurs festiv, Ormanji a omagiat legea adoptată acum 31 de ani, spunând că „a fost un exemplu de înțelepciune” în depășirea conflictului dintre Chișinău și Comrat și a permis să fie formate verigile puterii în autonomie.
Spicherul găgăuz a deplâns însă faptul că atribuțiile autonomiei ar fi fost diminuate pe parcursul anilor de puterea centrală de la Chișinău. „Găgăuzia a rămas fără instanțe de judecată și fără dreptul de a-și numi procurorul, iar bașcanul nu doar că nu se regăsește în guvern, dar și mai grav – a fost arestat”, a spus Ormanji.
Trecând cu vederea o vizită în Găgăuzia a noului premier Alexandru Munteanu, care a avut loc chiar pe 18 decembrie, oficialul găgăuz a afirmat că puterea centrală ar evita să discute cu Comratul, izolând autonomia și de partenerii de dezvoltare.
Autoritățile de la Chișinău au subliniat mereu că Evghenia Guțul este judecată nu pentru că este guvernatoare a autonomiei găgăuze, ci în legătură cu fapte comise ca secretară în Partidul Șor, înainte să intre în politica locală la Comrat.
Osânda „propagandiștilor”... pro-europeni
În cadrul festivității, guvernatorul interimar al autonomiei, Ilia Uzun, a dat citirii „mesajului de felicitare” transmis de Guțul prin avocații săi.
Ea a evocat curajul înaintașilor găgăuzi, care au dobândit „pe cale pașnică” statului de autonomie, păstrându-și identitatea, și a fost aplaudată de sală în picioare la îndemnul lui Uzun.
Vorbind în nume propriu, bașcanul interimar a reluat o serie de critici vechi la adresa puterii centrale, dar și-a îndreptat criticile și împotriva unor jurnaliști de la Comrat, spunând că ar fi „propagandiști cu rădăcinii găgăuze”, care „intoxică pe bani europeni” spațiul public din Găgăuzia.
Despre statutul de autonomie primit acum 31 de ani, oficialul local a vorbit ca despre un „compromis”. După Uzun, găgăuzii au renunțat la ideea „Republicii Găgăuze (entitate separatistă - n.r.) pentru a trăi într-o țară unitară” și că nu vor uita niciodată că au fost ajutați de Rusia și Turcia în acest proces.
Diplomatul rus de față la ceremoniile de la Comrat – Airat Abdullin, un reprezentant al ambasadei ruse la Chișinău – nu a luat cuvântul, în timp ce șefa Consulatului Turciei la Comrat, Eda Güç, a vorbit despre proiectele susținute de țara sa în regiune. E a spus că autoritățile de la Ankara sprijină aspirațiile poporului găgăuz pentru păstrarea identității, limbii, culturii și statutului de autonomie în cadrul R. Moldova.
Mesaj „de pace” de la Diacov
Într-un discurs împăciuitor, fostul spicher Dumitru Diacov, care s-a retras din viața politică de la Chișinău, a spus că legea din 1994 de ani a însemnat un început de cooperare dintre puterea centrală și autoritățile de la Comrat.
În cuvintele sale, vina pentru lipsa dialogului se datorează nu doar Chișinăului, ci și liderilor locali, pentru că „problemele nu pot fi hotărâte de pe poziții antagoniste” și că ambele părți trebuie să caute soluții.
„Nu alegeți oameni încrâncenați, ci persoane care să poată discuta cu Chișinăul”, le-a spus Diacov găgăuzilor, care se pregătesc să aleagă în luna martie o nouă Adunare Populară.
Dumitru Diacov la evenimentul din 23 decembrie, la Comrat, dedicat celor 31 de ani de la adoptarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei
În alegerile naționale, autonomia găgăuză, care, potrivit recensământului din 2024, numără 103,7 mii de locuitori (4,3% din populația R. Moldova), a votat constant cu formațiuni pro-ruse.
Creștini ortodocși de origine turcă, găgăuzii folosesc pe larg rusa în administrația locală, în detrimentul găgăuzei și românei.
În februarie 2014, liderii de la Comrat au organizat două referendumuri declarate ilegale de către autoritățile centrale, la care marea majoritate din participanți au optat pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan și pentru separarea Găgăuziei în cazul, în care R. Moldova și-ar pierde suveranitatea, unindu-se cu România.
La referendumul național din 2024 pentru introducerea în Constituție a obiectivului de aderare la UE al Republicii Moldova, circa 95% din alegătorii din autonomie au votat „contra”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te