Cum a stârnit furtuna o prognoză a FMI pentru Rusia?

De mai bine de un an, economia Rusiei este supusă unei serii de sancțiuni occidentale care-și propun să pedepsească Moscova pentru invazia sa în Ucraina.

Astfel, atunci când Fondul Monetar Internațional (FMI) a prezis că economia va crește, de fapt, în 2023 - o creștere slabă, de 0,3%, dar creștere totuși - creditorul cu sediul la Washington i-a făcut să caște ochii a mirare pe observatorii și economiștii specializați în problemele Rusiei.

Pentru unii, datele FMI sugerau ceva îngrijorător: că se încearcă deturnarea atenției sau că se preiau automat statistici rusești a căror credibilitate era deja pusă sub semnul întrebării.

Controversa survine în contextul în care invazia Rusiei în Ucraina se apropie de a 14-a lună, iar economia sa, clasată pe locul 11 în lume în 2021, capătă un nou format, o nouă structură.

Ca și până acum, noul model în evoluție va fi alimentat, în continuare, de petrol și gaze - dar, în același timp, va fi anemiat de hemoragia de capital uman, deoarece angajații mai tineri părăsesc țara și forța de muncă este, într-o proporție tot mai mare, ucisă sau mutilată în luptă.

Noul model este acum unul dominat de companii de stat, și mai dependent de veniturile din petrol și gaze - vândute din ce în ce mai mult la preț redus Chinei și Indiei - și, în mare măsură, izolat de sistemul financiar internațional.

Această schimbare este însoțită de o îndepărtare subtilă de criteriile occidentale pe care Moscova le-a respectat ani de zile, inclusiv standardele de contabilitate și publicarea transparentă a seturilor de date și statistici folosite de economiști, investitori și observatori ai pieței pentru a ghida deciziile.

„Este ca în Coreea de Nord, nici ei nu-și publică datele”,a declarat pentru serviciul rusesc al RFE/RL Oleg Korenok, profesor de economie la Virginia Commonwealth University. „Nu ne rămâne decât să ghicim", a adăugat el.

Un an prost. Dar nu chiar atât de rău

În mare măsură, consensul privind economia Rusiei în 2022 a fost acesta: A fost un an prost, dar ar fi putut fi și mai rău.

Factorii de decizie occidentali au sperat că sancțiunile vor măcina economia și vor forța Kremlinul să își schimbe deciziile privind Ucraina. Acest lucru nu s-a întâmplat. Economia Rusiei s-a dovedit mai rezistentă decât se așteptau sau sperau mulți experți occidentali.

În parte, acest lucru s-a datorat exporturilor continue de petrol și gaze către Occident, la prețuri record sau aproape de acestea, și clienților din alte părți ale lumii. Pe de altă parte, acest lucru s-a datorat anilor de politici fiscale conservatoare, care au umplut cuferele Rusiei cu rezerve, protejând-o împotriva șocurilor economice externe. O parte din această situație s-a datorat, de asemenea, unor investiții pe care întreprinderile rusești le-au făcut pentru a găsi noi lanțuri de aprovizionare departe de piețele occidentale: noi instalații portuare, noi căi ferate, noi sisteme de conducte pentru tranzitul petrolului și gazelor.

În săptămânile care au urmat publicării previziunilor FMI în ianuarie, comentatorii s-au năpustit asupra concluziilor sale, susținând că acestea erau neverosimile, greșite sau ceva și mai sumbru.

Sondajul realizat de Banca Centrală a Rusiei în rândul economiștilor prevede o scădere de 1,5% a produsului intern brut (PIB) în 2023.

Într-un articol publicat pe 10 februarie sub titlul „Perspectivele FMI privind Rusia sunt prea roz pentru a fi adevărate”, Pierre Briancon, editorialistul agenției Reuters, a susținut că prognoza FMI s-ar putea să se fi bazat pe ipoteze greșite privind prețurile mondiale ale petrolului și plafonul de preț impus de Occident pentru petrolul rusesc.

Stabilit la 60 de dolari pe baril, acest plafon este impus pentru petrolul rusesc transportat pe mare. Aceasta înseamnă că clienții care doresc să cumpere petrol rusesc trebuie să plătească acest preț, sau mai puțin, dacă doresc petrolul transportat prin intermediul unor companii sau acoperit de asigurători cu sediul în Uniunea Europeană sau în alte țări care au fost de acord cu acest plafon.

O lună mai târziu, Jeffrey Sonnenfield, profesor la Universitatea Yale, a extins criticile spunân că: „Departe de a servi drept arbitru independent al fundamentelor statistice ale activității economice globale, FMI a adormit la butoane”, a spus el într-un comentariu publicat pe 6 martie. „În ceea ce privește Rusia, FMI se face ecoul naiv al previziunilor inventate de Putin privind PIB-ul, canonizând și legitimând aceste mituri economice fără nicio verificare - de fapt, fără nicio analiză independentă."

Sonnenfield și coautorii săi au inclus, de asemenea, un link către nota de avertizare a FMI care a însoțit prognoza inițială: „Suntem de acord că există o incertitudine masivă în jurul viitorului economiei rusești și, prin urmare, realizarea unei previziuni ar putea fi considerată o misiune nebunească."

Agathe Demarais, director de previziuni globale la Economist Intelligence Unit, a reluat această critică. „Adevărata problemă este în țările occidentale: Experții și mass-media care citează cifra recesiunii din Rusia ar trebui, probabil, să-și facă timp pentru a-și pune sub semnul întrebării datele de care dispun în loc să se facă trompetele Kremlinului", afirma ea într-un articol publicat în martie.

Cifre înșelătoare

Contestarea practicilor de colectare a datelor statistice din Rusia nu este nouă.

Încă de la sfârșitul anului 2018, au apărut îndoieli din ce în ce mai mari atunci când în fruntea Rosstat, principala agenție rusă în domeniu, a fost numit un nou șef după ce președintele Vladimir Putin a sugerat public că ar putea exista o problemă cu modul în care statisticienii guvernamentali își colectează datele.

La câteva săptămâni după numirea noului șef, Rosstat a publicat o estimare optimistă - nebunească, după unele opinii - a creșterii economice pentru acel an.

În timpul pandemiei COVID, demografii și statisticienii externi au pus la îndoială în mod repetat modul în care guvernul a colectat și publicat datele referitoare la mortalitate și alte statistici conexe. Un bine-cunoscut cercetător care a criticat public cifrele guvernului a fost concediat ulterior.

În ceea ce privește datele macroeconomice ale Rusiei, există numeroase dovezi de degradare și dezastru de la impunerea sancțiunilor: ca de pildă, producția de automobile a scăzut vertiginos. Industria aeronautică internă se luptă să își repare și să își întrețină flota. O multitudine de companii s-au străduit să găsească înlocuitori pentru componente critice, cum ar fi cipurile de calculator, dar și articole mult mai puțin importante, cum ar fi nasturii de cămașă.

Dar economia în general nu este încă în prăpastie; țările occidentale au continuat să cumpere petrol și gaze rusești, iar guvernul a accelerat cheltuielile pentru armamentul destinat Ucrainei - gloanțe, obuze de artilerie, tancuri și rachete - ajutând la menținerea pe linia de plutire.

Într-o declarație pentru RFE/RL, un purtător de cuvânt al FMI a apărat prognoza, spunând că experții fondului se bazează pe autoritățile naționale pentru a furniza date exacte.

„În același timp, ne bazăm și pe o gamă largă de date oficiale, dar și neoficiale, pentru a obține o imagine mai completă a evoluțiilor economice din Rusia (și din orice țară-membră)", a spus el. „Acest lucru poate implica, de exemplu, utilizarea datelor comerciale ale țărilor terțe pentru a evalua exporturile și importurile rusești sau a datelor privind încărcăturile private pentru a monitoriza exporturile de petrol rusesc."

În cel mai recent raport al său, care prevede o scădere de 2% a PIB-ului rusesc pentru 2023, Institutul pentru economii emergente al Băncii Finlandei a făcut o referire în treacăt la dificultatea analizării cifrelor rusești.

„Tranziția de la o economie de piață la un model de război face mai dificilă monitorizarea și analiza evoluțiilor economice rusești”, se susține în acest document. Cu toate acestea, criticile la adresa FMI sunt nefondate, a declarat Iikka Korhonen, directorul Institutului. „Oameni de bună-credință pot ajunge la previziuni diferite, mai ales dacă pornesc de la ipoteze diferite”, a afirmat acesta într-un mesaj trimis la RFE/RL. „Nu știm cu exactitate cum se așteaptă ei să evolueze exporturile de petrol, de exemplu. Unele bănci de investiții au cifre pozitive și pentru PIB-ul din 2023".

Printre aceste bănci de investiții se numără J.P. Morgan, gigantul de pe Wall Street, a cărui prognoză pentru 2023 - o creștere de 1 la sută - a fost chiar mai optimistă decât cea a FMI.

„Cred că producția stă încă bine, dar conturile naționale din 2022 nu se potrivesc prea bine”, a spus Korhonen. De exemplu, „investițiile sunt ciudate, mai ales după ce importurile de mașini și echipamente au scăzut considerabil”.

Într-un articol de luna trecută, Tatiana Orlova, economist la Oxford Economics, cu sediul în Marea Britanie, a prezis o scădere de 0,4% a PIB-ului Rusiei pentru 2023, în parte din cauza previziunilor potrivit cărora războiul din Ucraina s-ar putea intensifica în lunile următoare.

„Începutul pivotării economiei spre est a necesitat o expansiune rapidă a capacității porturilor, a punctelor de trecere a frontierei și a altor infrastructuri”, a scris ea.

Este probabil ca FMI să își ajusteze prognoza - și evaluările anterioare - atunci când va publica luna viitoare perspectivele sale globale mai ample.

Aleksandra Prokopenko, fost consilier la Banca Centrală a Rusiei, nu a acceptat nici ea criticile cu ușurință. Ea susține că analiștii FMI au folosit pachete de date mai extinse decât simplele statistici ale guvernului rus pentru a ajunge la concluziile lor. „Nu cred că FMI fardează statisticile rusești. Și cu siguranță nu aș ajunge la o astfel de concluzie pornind de la previziunile lor optimiste”, a declarat ea pentru RFE/RL.

„Schimbări ireversibile în prioritățile politicii economice”

Unul dintre cei mai importanți factori pentru viitoarele prognoze va fi cât de scăzute vor rămâne prețurile globale ale petrolului - de exemplu, menținând plafonul occidental maximal de 60 de dolari pe baril de petrol.

Indiferent de previziunile contradictorii din acest an, majoritatea experților prevăd că economia Rusiei va șchiopăta și va stagna pe termen mediu, pe măsură ce cheltuielile de stat vor decapita sectorul privat, importurile vor fi înlocuite cu bunuri de mai slabă calitate, inflația va crește, iar țara nu nu va reuși să țină pasul cu inovațiile occidentale - nu foarte diferit de ceea ce s-a întâmplat în Uniunea Sovietică în anii 1970 și 1980.

Aceasta este o prognoză cu care și FMI este de acord.

„În timp, pierderea de capital uman, izolarea de piețele financiare globale și accesul deficitar la tehnologia avansată vor încetini economia rusă”, se spune în declarația pentru RFE/RL. „Până în 2027, personalul FMI estimează că producția va fi cu aproximativ 7% mai mică decât indicau previziunile de dinainte de război”.

Ieșirile masive de capital și izolarea de piețele internaționale și de sistemul financiar sunt, de asemenea, factori care nu au fost încă pe deplin resimțiți de economie, spune Kirill Rogov, un politolog rus. „Această criză va fi exacerbată de schimbări ireversibile în prioritățile politicii economice, a cărei prioritate absolută a devenit, în cele din urmă, domeniul militar”, scria el într-un articol pentru Wilson Center, un think tank din Washington, D.C.