Povestea lui Artiom Rahoțchi (32 de ani) începe în curtea blocului din Chișinău în care a crescut. În vara anului 2008 avea 15 ani, era un adolescent curios, cu vise. Și pentru că era băiat de cartier, trebuia să facă parte dintr-o gașcă cu care să-și petreacă serile afară. Aceiași prieteni l-au convins să încerce pentru prima dată să fumeze marijuana. Nu i-a plăcut senzația. Cu toate acestea, a continuat...
„Atunci, nu înțelegeam ce se întâmplă cu mine, dar era important să fiu ca toți ceilalți, să fac parte din gașcă”, povestește Artiom.
Artiom Rahoțchi
Bani pentru droguri cereau de la părinți. „De o sută de lei, noi cumpăram mult”, spune tânărul.
Cu timpul, a început să fumeze iarbă tot mai des și să încerce și alte droguri. Consumul de droguri îi dădea o stare de bine și devenise o rutină pentru el. Știa că sunt periculoase, dar la 15 ani se credea „cel mai deștept”.
Părinții au observat că băiatul se schimbă și l-au întrebat ce se întâmplă cu el, însă Artiom nu a fost un copil care să vorbească deschis cu ei. Ba mai mult, după divorțul părinților și apariția unui tată vitreg, nu s-a mai simțit bine în familie. Așa că își mințea părinții, le cerea bani pentru droguri. Avea probleme la școală și a fost nevoit să o schimbe.
„Părinții trebuie să le explice adolescenților că, pe termen lung, consumul de droguri le afectează creierul, care este în dezvoltare și este foarte vulnerabil. Ei trebuie să arate deschidere față de copii, ca aceștia să ceară ajutorul anume de la ei. Dacă părinții înțeleg că nu fac față și că problema este avansată, este important să apeleze la un specialist. Acel copil trebuie gestionat în terapie”, explică psihoterapeutul Lidia Sanduleac.
De la consumator și deținut, la consultant de la egal la egal
În toată încurcătura în care nimerise, Artiom a reușit să termine liceul, făcându-i pe plac mamei. A intrat și la facultate, dar nu a dus la bun sfârșit nici primul an de studii. „Le spuneam părinților că am nevoie de bani pentru universitate, dar îi dădeam pe droguri. Uneori, furam bani de la ei”, își amintește el.
La 18 ani, s-a ales cu un dosar penal pentru deținere de droguri. Poliția l-a dus la Dispensarul Narcologic din Chișinău, unde a fost luat în evidență. Asta i-a creat probleme atunci când a vrut să își ia permis de conducere.
„Timp de un an, făceam frecvent analize și participam la ședințele de grup cu psihologul din dispensar. Datorită acestui fapt, am fost scos din evidență”, povestește Artiom. Abia atunci a înțeles că drogurile îi controlau viața, dar nu s-a putut opri.
„Am lucrat cinci luni la call-centru, iar când primeam salariul, cumpăram droguri. Apoi, ca expeditor, am lucrat un an și câteva luni, dar am început să consum foarte des droguri. Am și furat marfă și m-au dat afară”, își continuă istoria Artiom.
Toate aceste întâmplări i-au adus șase dosare penale pentru păstrare și consum de droguri, pentru care a fost condamnat la 7 ani de închisoare în 2018.
Chiar și după gratii, a reușit să facă rost de droguri și a rămas dependent. Motivația de a renunța a venit acum 2 ani, atunci când i-a întâlnit în penitenciar pe consultanții asociației obștești „Inițiativa Pozitivă”.
Artiom Rahoțchi, la una din ședințele de reabilitare
Recunoaște că, la început, a mers la întâlnirile lor doar ca să bea cafea și să mănânce bomboane. Dar i-a plăcut și a început să participe mai des, pentru că a simțit că este înțeles.
„Vedeam niște oameni care tot au consumat droguri, dar acum trăiesc altfel. Așa a apărut speranța că este posibil să schimb ceva în viața mea”, spune Artiom.
S-a înscris în programul de reabilitare al organizației, pe care l-a frecventat în ultimii 2 ani de penitenciar. De atunci, nu mai consumă droguri. „În program, am început să mă schimb. Am înțeles că dependența nu este, pur și simplu, o problemă de voință, ci este o boală care îmi distruge viața, că îmi sunt afectate emoțiile, comportamentul, relațiile cu oamenii, capacitatea mea de a trăi viața normal”, mărturisește bărbatul.
În vara acestui an, Artiom a ieșit la libertate și este acum consultant de la egal la egal în cadrul comunității terapeutice „Inițiativa Pozitivă”.
Cum are loc reabilitarea unui consumator de droguri în R. Moldova
Programul de reabilitare al asociației obștești „Inițiativa Pozitivă” include o serie de activități care vizează schimbări cognitiv-comportamentale pentru restabilirea personalității, de la grupe în baza programului „12 pași” până la activități recreaționale comune.
De asemenea, asociația oferă consultații ale diferitor specialiști: consultant de la egal la egal, manager de caz, psiholog, asistent social, jurist. Programele din penitenciare sunt gratuite, costurile fiind acoperite din granturi, iar cele oferite într-un centru din raionul Anenii Noi costă 15.000 de lei pe lună. Timp de 20 de ani de la fondare, organizația a ajutat la reabilitarea a circa 680 de persoane.
Dar ce servicii de tratament și reabilitare pentru consumatorii de droguri oferă statul? Acestea sunt disponibile gratuit în trei instituții medicale publice din țară – Dispensarul Republican de Narcologie din Chișinău, Spitalul de Psihiatrie din Orhei și Spitalul de Psihiatrie din Bălți.
Narcologul Alexandru Marandici, de la Dispensarul Republican de Narcologie, spune că tratamentul în cazul adicțiilor este benevol, iar pacienții ajung în instituție fie cu un extras de la medicul de familie, fie sunt trimiși de specialistul din raion.
„Medicul evaluează starea pacientului și îl internează în secție. Medicul din secție face un program de durată, de 28 de zile, care include tratamentul de detoxifiere, cu preparate, în funcție de simptomele pacientului, antidepresive și ședințe cu psihologul clinician”, explică medicul.
„Narcologia m-a pus doar la evidență, dar la modul practic nu m-a ajutat cu nimic. Mergeam la detox, dar în același timp luam droguri. Aveam familie, dar ei nu știau cum să mă ajute. Ceea ce m-a făcut să mă schimb au fost grupurile de suport, ele mi-au dat senzația de securitate și speranța că, odată ieșit din închisoare, nu voi fi singur”, spune Artiom, care a trecut atât prin reabilitare la stat, cât și la „Inițiativa Pozitivă”.
Grup de suport pentru consumatorii de droguri
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Ministerul Sănătății afirmă că tratamentul pentru un consumator de droguri nu se termină la ieșirea din spital și este urmat de „tratamentul post-criză și stabilizare”. Acesta constă din tratament medicamentos (de exemplu, cu metadonă) și terapie cognitiv-comportamentală.
După această etapă, urmează reabilitarea psihosocială. Aceasta include consiliere individuală și de grup (cum ar fi, „Narcoticii Anonimi”), terapia familiei și dezvoltarea abilităților de viață.
Ultima etapă, mai spune Ministerul Sănătății, este reintegrarea socială și prevenirea recăderilor. În această perioadă, persoana trebuie să primească sprijin pentru găsirea unui loc de muncă sau reluarea studiilor, să participe la ședințe de consiliere pentru a identifica semnele timpurii ale unei posibile recăderi și să frecventeze grupurile de suport pe termen lung.
„Este nevoie de o echipă multidisciplinară care să lucreze cu pacienții. Ei trebuie incluși în programe de susținere, cu grupuri de suport reciproc. Programul de 12 pași este foarte des utilizat în țările occidentale și este benefic”, spune doctorul Alexandru Marandici.
Specialistul susține că recăderile, la fel ca și în cazul alcoolicilor, sunt un lucru obișnuit pentru consumatorii de droguri. „Studiile arată că rata recidivelor pentru persoanele cu dependențe este de la 40-60% până la 80%. Aceasta nu este un eșec al tratamentului, deoarece dependența este o maladie cronică, psihică și recidivantă”, explică medicul narcolog.
Cum luptă autoritățile cu traficul și consumul de droguri
Prin implementarea primei strategii naționale antidrog în anii 2011-2018, statul și-a propus să reducă traficul de droguri, crimele legate de droguri, consumul tuturor tipurilor de droguri și numărul consumatorilor.
Cea de-a doua strategie a fost aprobată abia în 2020, în plină pandemie de Covid-19, și urma să expire în 2027, însă, la sfârșitul anului 2022, Guvernul Gavrilița a abrogat hotărârea cu privire la adoptarea strategiei și a inclus prevederile ei în Programul de prevenire și combatere a criminalității pentru anii 2022-2025.
Programul își propunea să oprească tendința de creștere a consumului de droguri, să îmbunătățească viața consumatorilor și să ia sub controlul statului toate tipurile de narcotice noi depistate.
Dar nici acest program nu va fi dus la bun sfârșit, pentru că, după schimbarea a două guverne, autoritățile au decis să elaboreze și să aprobe o strategie națională antidrog. Primele discuții s-au ținut în Parlament la sfârșitul lunii noiembrie.
Conform datelor prezentate atunci de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, apărare și ordine publică, Lilian Carp, în prezent, în R. Moldova sunt înregistrați 12.863 de consumatori de droguri, dar cifra nu reflectă numărul real de consumatori. 95% dintre substanțele vândute în R. Moldova sunt de origine sintetică – mai ieftine și mai accesibile, iar aproximativ 99% din ele sunt introduse în țară ilegal.
Unii consumatori de droguri ajung în detenție pentru deținerea de substanțe stupefiante.
Șeful Inspectoratului General de Poliție, Viorel Cernăuțeanu, a spus că, în prezent, în R. Moldova sunt deschise peste 1.000 de dosare penale legate de stupefiante. Cu toate acestea, multe persoane reținute în dosare legate de traficul de droguri rămân nepedepsite din cauza proceselor judiciare care se întind pe ani de zile, iar sancțiunile pentru aceste infracțiuni sunt, potrivit șefului Poliției, „mult prea blânde”.
Ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a promis că noua strategie va fi aprobată în 2026. „R. Moldova a inițiat și a instituționalizat deja observatorul național pentru droguri, la fel și sistemul de alertă timpurie, și urmează în 2026 să avem și un document de politici la nivel național în domeniul prevenirii și combaterii drogurilor”, a declarat aceasta.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te