Cum NATO și UE contribuie la securitatea strategică a Moldovei

În privința raportării la NATO, însă, cele două țări fac dovada unor abordări total diferite: Ucraina are aderarea la NATO ca scop înscris în Constituție, în vreme ce Constituția Republicii Moldova confirmă faptul că aceasta se consideră o țară neutră.

„Neutralitatea” nu a împiedicat Chișinăul să accepte și să lanseze luna aceasta un program de dezvoltare profesională în serviciul public împreună cu NATO.

Dar și Uniunea Europeană își accelerează sprijinul militar destinat Republicii Moldova. Astfel, în vreme ce UE a fost ocupată să furnizeze Ucrainei arme în valoare de 3 miliarde de euro - o sumă care va crește cu încă 2 miliarde de euro în lunile următoare - Bruxelles se pregătește, de asemenea să ajute Moldova și Georgia din punct de vedere militar, deși sumele, în comparație cu ceea ce se acordă Ucrainei, sunt mai degrabă modeste, iar ajutorul pentru ambele până acum este de tip neletal.

Măsurile de sprijin militar propuse de UE atât pentru Tbilisi, cât și pentru Chișinău vin pe fondul îngrijorărilor din cadrul Uniunii cu privire la eforturile de destabilizare ale Rusiei împotriva ambelor țări (Moldova și Georgia). Încercarea UE de a se implica mai mult este firească, întrucât ambele țări au solicitat să adere la UE anul trecut, Moldova devenind țară candidată împreună cu Ucraina în luna iunie, iar Georgia un potențial candidat.

Detaliile sprijinului strategic al UE pentru Moldova

UE caută astfel să sporească „eficacitatea operațională a Georgiei și a Moldovei, accelerând conformitatea cu standardele UE și de interoperabilitate și, prin urmare, protejând mai bine civilii în crize și urgențe”.

Banii ar trebui să provină de la Facilitatea europeană pentru pace (EPF), același vehicul pe care îl folosește acum Bruxelles-ul pentru a furniza arme Ucrainei și care nu necesită unanimitate, deoarece statelor membre li se permite să se „abțină în mod constructiv” - ceea ce înseamnă că pot face o propunere, fără a o vota în mod activ. Atât Georgia, cât și Moldova au primit fonduri de la EPF înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia anul trecut, însă în proporții reduse, menite să finanțeze proiecte mici.

Propunerea pentru Republica Moldova este în valoare de până la 40 de milioane de euro, cel mai mare accent fiind pus pe instalarea unui radar de supraveghere mobil la sol cu rază lungă de acțiune, care va fi furnizat de Centrul Eston pentru Investiții în Apărare (ECDI). Achiziția radarului este semnificativă, deoarece Rusia în ultimele luni a lansat rachete prin spațiul aerian moldovenesc pentru a atinge ținte din Ucraina.

Alte articole pe care UE se angajează să le furnizeze includ echipamente de comunicații, hardware și software IT, autobuze, stivuitoare și camionete. Deși în mod evident nu furnizează echipament letal care ar putea fi folosit de Chișinău, oficialii UE cred că investiția va stimula armata moldovenească, care a avut anul trecut un buget de numai 85 de milioane de euro.