Şapte companii au înştiinţat CEC, aşa cum o cere legea, că intenționează să publice pe durata campaniei electorale sondaje de opinie. Una din ele a şi publicat marţi rezultatele primei cercetări, date ce au fost criticate de unii analişti. O altă casă de sondaje urmează să-şi prezinte azi cercetarea. Vor urma şi alte, iar potrivit legii rezultatele sondajelor pot fi publicate cel târziu cu cinci zile înainte de alegeri. Despre rolul, rostul și credibilitatea sondajelor în alegeri am discutat cu sociologul Petru Negură.
Your browser doesn’t support HTML5
Un interviu cu sociologul Petru Negură
Europa Liberă: În ce măsură sondajele în campanii electorale influențează opţiunile alegătorilor?
Petru Negură
Petru Negură: „În principiu, nu cunosc cercetări foarte extinse despre felul în care punctual sondajele de opinie construiesc opinia publică la rândul lor. Este absolut logic ca sondajele de opinie împreună cu alte mijloace de comunicare, informaţii să influenţeze într-o măsură sau alta deciziile de vot, dacă avem în vedere acest lucru acum. Cunosc un exemplu în Franţa în 2002. Au fost alegeri prezidențiale în care era un candidat de stânga Lionel Jospin şi un candidat de dreapta care era Jacques Chirac. Sondajele de opinie arătau că Lionel Jospin va intra în al doilea tur cu Jacques Chirac. Or ce s-a întâmplat? Înainte de alegeri a fost o convieţuire, un fel de coabitare, cum i se spune în ştiinţe politice, dintre un guvern condus de Lionel Jospin şi Jaques Chirac. Electoratul de stânga a fost dezamăgit de această coabitare. Şi atunci electoratul ştiind că oricum cei doi vor intra în al doilea tur toţi au votat contestatar, adică au votat candidaţi mici care nu aveau şansa altminteri fiind să intre în al doilea tur. Ce s-a întâmplat după a fost că în al doilea tur nu a intrat Lionel Jospin, ci a intrat Jaques Chirac şi Le Pen, candidatul extremei de dreapta. Uite asta a fost o mare supriză care a arătat că atunci când sondajele toate arată învingător un anumit candidat lucrul acesta poate genera o anumită decizie şi o anumită opţiune. Această opțiune poate lua forme foarte diverse în funcție de starea de spirit a electoratului sau a participanților la sondaj în acel context precis.”
Europa Liberă: Înţelegem totuşi că sondajele nu au o influenţă decisivă, dar care ar fi alţi factori cu o pondere mai mare în formarea opţiunilor electorale?
În această campanie, marea bătălie se dă pentru cei indeciși...
Petru Negură: „Este în primul rând încrederea față de guvernare, față de instituțiile guvernării, față de instituțiile politice, de partide. Acest lucru apriori este un fundament care predispune un anumit cetățean să ia o atitudine într-o direcție sau alta. Pentru că atunci când o persoană nu are deloc încredere, nu merge la vot. Noi vedem din aceste sondaje și din celelalte că există un segment destul de important de indeciși şi de persoane care nu vor merge la vot, de absenteiști. Marea bătălie se dă pentru ei acum, în această campanie. Sperând că ori unii ori ceilalţi vor reuşi cumva să-i îndrepte spre partidul lor.”
Europa Liberă: Vorbind despre influenţa sondajelor, mare, mică, cum o fi ea, interzicerea sondajelor de opinie în timpul campaniei electorale credeţi că ar fi o soluţie bună?
Petru Negură: „Nu cred că ar fi o soluţie bună. Cred că este firesc, este normal să avem acces la informaţii. Evident că nu putem interzice de exemplu presa în timpul campaniei electorale pentru că, vezi Doamne, ar influenţa decizia de vot. Este absolut normal să se facă sondaje. Acum cât de profesioniste aceste sondaje sunt făcute şi dacă ele sunt făcute cumva cu rea voinţă, cu intenţia de a manipula opinia publică e altă treabă. Trebuie să existe şi aici un anumit instrument de monitorizare a profesionalismului şi a probității metodologice în care sunt făcute aceste sondaje, dar ele sunt comentate şi discutate în interiorul comunităţii sociologice care este foarte îngustă, foarte mică.”
Europa Liberă: Ne amintim de campania locală din municipiul Chişinău, atunci mai multe case de sondaje au dat-o în bară prezicând alte rezultate decât cele care au fost. În acest context vă întreb ce valoare mai au azi sondajele în R. Moldova?
Petru Negură: „Au valoarea pe care o au. Noi trebuie să cercetăm, să vedem, să observăm care sunt rezultatele estimate de sondaje şi care a fost rezultatul real şi în baza acestor rezultate să ne facem şi noi o părere în legătură cu o casă sau alta, cât de profesionistă este sau nu. În plus ne uităm noi ca cetățeni cu discernământ. Vedem cum sunt construite întrebările. Dacă întrebările nu cumva ascund un răspuns, nu sugerează un răspuns. Sunt nişte lucruri pe care le putem vedea cu ochiul liber.”
Europa Liberă: Factorul comanditar influenţează cumva rezultatele sondajelor? Trebuie să atragem atenţia şi la cine comandă un sondaj?
Petru Negură: „Da, cred că ar trebui să atragem atenţia. Cei care încearcă să analizeze nişte sondaje ar trebui cumva să atragă atenţia pentru că, de regulă, în momentul în care comanzi un sondaj, tu ai o întrebare de cercetare, ai un interes să ştii ceva anume. În general, vreau să mai spun un detaliu. Sunt unii comanditari care comandă un sondaj pentru uz intern, deci pentru ca să ştie ei cum să se comporte în această campanie şi ca să ştie rezultatele reale. Şi alte sondaje care sunt făcute public. Aici sondajul are o dublă funcţie. Dacă un partid politic prin intermediari sau direct comandă un anumit sondaj, în momentul în care-l publică apare această dublă funcţionalitate. Una este de informare directă asupra cum este construită, structurată opinia publică vizavi de partide şi inclusiv de partidul lor pentru ca să ştie cum să se comporte în campanie. Iar a doua este momentul în care ei decid să-l publice înseamnă că se simt destul de bine cu rezultatele acestui sondaj şi vor să exprime un anumit act de comunicare.”
Europa Liberă: Aţi menţionat că partidele fac sondaje interne. E un instrument esenţial pentru a gândi strategii electorale? în ce măsură un sondaj făcut ca la caret îţi poate asigura câştig în alegeri?
Există o anumită jenă de a discuta despre opţiunea de vot...
Petru Negură: „Un sondaj nu poate neapărat asigura câştigul unui partid în alegeri, dar poate să-i ofere informaţie suficientă, concludentă pentru ca să-i determine într-un fel sau altul comportamentul vizavi de potenţialul electorat. În cazul nostru, în circumscripţiile electorale, ca să vadă aceste partide care este şansa lor reală, unde ar trebui să mai lucreze, cât efort ar trebui să mai depună pentru ca să reuşească într-o circumscripţie sau alta. Este profesionist, ca să spunem aşa, din punct de vedere politic să comanzi sondaje pentru ca să ai un comportament cât mai bine ţintit în acest câmp al alegerilor.”
Europa Liberă: Casele de sondaje s-au fript mai cu seamă la exit-poluri, la care de altfel s-a renunțat în ultima vreme pentru că ziceau cei care le făceau că moldovenii una votează şi alta declară că au votat. E acesta un argument plauzibil?
Petru Negură: „Este şi acesta un argument. Există o anumită jenă de a discuta despre opţiunea de vot. Este ca şi cum, bine, cu proporţiile păstrate, este ca şi cum ai discuta despre orientarea ta sexuală sau este ca şi cum te priveşte pe tine personal. Foarte des este ca o chestie de nu foarte bun ton momentul în care abordezi chestiuni politice într-un anumit mediu şi mai ales într-un mediu în care anumite partide sunt dezaprobate, de exemplu Partidul Şor, PD, blocul ACUM, oricine. Există un efect de conformism. Tu nu vrei să fii cioara albă şi cumva îţi ajustezi răspunsurile la anumite întrebări anticipate.”
Europa Liberă: Aţi spun că acesta ar fi doar un argument, altele care ar fi că nu se mai fac exit-poluri? Doar cel financiar?
Petru Negură: „Cred că doar cel financiar. Bine, acum poţi să dai vina pe respondenţi spunând că nu sunt oneşti, dar prin sondaje repetate respondenţii învaţă să răspundă la sondaje, se obișnuiesc cu ele.”
Sondajele de opinie online ar putea să le completeze pe cele clasice...
Europa Liberă: Şapte companii au înștiințat CEC despre intenția de a face sondaje în perioada electorală. Sunt şi din cele care anunţă sondaje online. Credeţi că în era digitală sondajele pe internet ar putea înlocui cele clasice?
Petru Negură: „Nu ar putea înlocui, dar cu siguranță sondajele de opinie făcute online ar putea să le completeze pe astea clasice. Ele se practică tot mai mult. Vedem din experiența altor țări că aceste sondaje sunt făcute pe larg. Persoanele care au acces la online sunt tot mai multe şi sunt un segment tot mai influent. Sunt cei care de obicei pot lua o decizie, deci opinia persoanelor care folosesc calculatorul şi internetul este una importantă.”
Europa Liberă: Ca să concluzionăm, aţi vorbit despre caracterul dual al sondajelor, unele reale, altele poate care mai manipulează. În general sondajele care se fac în Moldova reflectă o oglindă fidelă a realității, a percepțiilor sau nu neapărat?
Petru Negură: „Există sondaje făcute cumva mai profesionist decât altele. Asta se poate vedea, dar şi institutele de sondaj învaţă acest lucru să facă. Noi ca şi consumatori de informații din aceste sondaje trebuie să ne învăţăm cum să le citim. Doar elementul acesta de marjă de eroare deja o să ne ajute să relativizăm puţin datele. În momentul când o casă de sondaje spune că cutare partid are 19,6% şi alt partid are 19,3%, această 0,3 şi 0,6 nu are nici o relevanţă aproape într-un sondaj de opinie cu marjă de eroare de 3%. Noi trebuie să învăţăm acest lucru, inclusiv jurnaliștii trebuie să citească aceste sondaje cu anumită precauție.”