Dilbar a fost ținută în arest preventiv timp de luni de zile în orașul rus Omsk, unde, potrivit propriilor declarații, a fost bătută, electrocutată cu un pistol cu electroșocuri și amenințată de gardienii închisorii.
În timp ce-și așteaptă procesul pentru acuzații de trafic de droguri, migranta din Asia Centrală, în vârstă de 18 ani, se află în fața unei alegeri dificile: să meargă la închisoare pentru o perioadă de până la 15 ani sau să se alăture efortului de război al Rusiei în Ucraina și să-și recâștige libertatea.
Cazul Dilbar a atras atenția asupra recrutării de către Rusia a femeilor din Asia Centrală pentru războiul său de aproape patru ani din Ucraina. Rusia găzduiește milioane de lucrători migranți din fostele republici sovietice din Asia Centrală.
Se crede că mii de bărbați central-asiatici s-au alăturat forțelor ruse în Ucraina. Unii au fost atrași de ofertele de locuri de muncă bine remunerate. Alții, în principal condamnați și deținuți, au fost forțați să se alăture armatei ruse. Un număr mic de femei din Asia Centrală s-au înrolat, de asemenea, deși numărul exact al acestora nu este cunoscut.
„Mamă, iartă-mă”
Dilbar, o cetățeană din Kârgâzstan al cărei nume a fost schimbat pentru a-i proteja identitatea, ar putea fi în curând printre ei.
„Mamă, iartă-mă”, a scris Dilbar într-o scrisoare recentă adresată mamei sale. „Dacă îmi vor da o pedeapsă mai lungă, voi merge la război. Acolo voi fi plătită și voi fi liberă într-un an.”
Dilbar a fost arestată în octombrie, la un an după ce s-a mutat în Rusia din orașul Oș, din Kârgâzstan. Se plimba cu prietenii în Omsk când a fost arestată sub acuzația de trafic de droguri, pe care o respinge. Activiștii pentru drepturile omului spun că migranții din Asia Centrală, inclusiv femeile, sunt arestați frecvent sub acuzații false de trafic de droguri.
Dilbar a fost informată că poate lucra ca bucătăreasă în armata rusă din Ucraina și că va primi 2 milioane de ruble (aproximativ 26.000 de dolari) pentru un an de muncă, o sumă semnificativă pentru mulți în Rusia, potrivit surorii sale, care a cerut să nu fie numită din motive de securitate.
Birou de transport spre Rusia la Bișkek, în Kârgâzstan (imagine de arhivă).
După ce și va fi îndeplinit contractul de un an - i-au promis oficialii închisorii - va fi eliberată, a spus sora lui Dilbar.
Sora lui Dilbar a călătorit din Kârgâzstan la Omsk pentru a participa la ședințele de judecată. Ea a spus că a implorat-o pe sora ei să nu accepte oferta de a se înrola în armata rusă.
„Auzim adesea că oamenii care pleacă în Ucraina nu se mai întorc în viață”, a declarat sora lui Dilbar pentru Serviciul Kârgâz al RFE/RL.
Ea a spus că tatăl lor, tot muncitor migrant în Rusia, s-a înrolat în războiul Moscovei din 2023, dar este dat dispărut.
Recrutarea condamnaților, deținuților
Rusia a recrutat zeci de mii de deținuți pentru a lupta în Ucraina în schimbul comutării pedepselor lor. Măsura a avut ca scop întărirea efectivelor militare în contextul pierderilor umane semnificative și evitarea necesității unei noi mobilizări.
Ministerul Apărării al Rusiei și compania privată de mercenari Wagner au căutat recruți în închisori. Se crede că printre cei recrutați se află sute de femei, atât cetățene ruse, cât și străine.
Unele dintre deținute au fost recrutate ca luptătoare, în timp ce altele lucrează ca bucătărese, femei de serviciu, asistente medicale și paramedici.
Autoritățile ruse au încercat să o recruteze pe Gulbarcin, o femeie din Kârgâzstan care ispășește o pedeapsă de 12 ani de închisoare în orașul Vladimir, în apropierea Moscovei.
Gulbarcin, al cărei nume a fost schimbat pentru a-i proteja identitatea, a declarat că oficialii închisorii au întocmit o listă cu potențiali recruți pentru război, potrivit unei scrisori pe care a trimis-o familiei sale la sfârșitul anului 2023.
„Toți cei condamnați la pedepse lungi au fost trecuți [pe listă]”, a scris Gulbarcin în scrisoare, adăugând că a refuzat să semneze.
Ezgulik, organizație pentru drepturile omului cu sediul în Uzbekistan, a declarat că a primit scrisori de la rudele a zeci de femei uzbece încarcerate, care acuză autoritățile penitenciare că încearcă să le recruteze pentru războiul din Ucraina.
Recruți fotografiați la în regiunea rusă Rostov, în aprilie 2025.
Printre ele se numără Umida, o femeie a cărei soră este închisă în Rusia. Ea a spus că a primit scrisori de la sora ei în care aceasta îi dezvăluia măsurile extreme la care recurg autoritățile penitenciare pentru a constrânge femeile să se înroleze.
„Sunt private de hrană timp de 10 zile pentru a le frânge voința și a le convinge să meargă la război”, a declarat Umida, care și-a dat doar prenumele, pentru RFE/RL. „Unele fete s-au sinucis pentru a evita să fie trimise la război.”
„Luptați pe front”
Autoritățile ruse neagă recrutarea femeilor pentru luptă, descriind serviciul lor ca fiind „voluntar”. Oficialii ruși au declarat că peste 37.500 de femei servesc în forțele armate ruse și aproximativ alte 270.000 lucrează în roluri civile în cadrul armatei.
Ministerul Apărării al Rusiei nu a publicat date privind numărul de femei, în special cetățene străine, care au fost trimise pe front.
Mirlan Toktobekov, un avocat specializat în imigrație din Kârgâzstan, a declarat pentru RFE/RL că majoritatea femeilor din Asia Centrală recrutate de Rusia lucrează în roluri auxiliare, dar unele ajung să îndeplinească roluri de luptă.
„Femeile pot fi angajate ca bucătărese, asistente medicale, infirmiere, doctorițe sau în alte funcții”, a spus el. „Există femei care lucrează în echipe de reparații ale echipamentelor militare. Și există și femei care luptă pe front. Participarea lor este mult mai redusă în comparație cu cea a bărbaților, dar există.”
Olga Romanova, o cunoscută activistă rusă pentru drepturile deținuților, a declarat că deținutele sunt adesea înșelate de recrutori.
„În închisorile pentru femei nu există internet”, a declarat Romanova pentru RFE/RL. „Ele știu doar ce se arată la televizor. Cred că vor lucra ca asistente medicale. Nu înțeleg unde se duc de fapt.”
Guvernele din Asia Centrală și-au avertizat în repetate rânduri cetățenii să nu participe la conflicte militare în străinătate, aceasta fiind o infracțiune penală pedepsită cu închisoare pe termen lung. Însă până în prezent doar câteva cazuri au ajuns în instanță.
Articol de Kanymgul Elkeeva și Aigerim Berdibaeva
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te