Cum răspunde CEC la criticile aduse noului Cod Electoral

Parlamentul a votat joi, 28 iulie, în prima lectură, cu votul a 54 de deputați din partidul de guvernământ, PAS, proiectul noului Cod Electoral. Opoziția socialistă a criticat mai multe prevederi din proiect, inclusiv noul mecanism de numire a membrilor Comisiei Electorale Centrale (CEC).

PSRM consideră că includerea în acest proces a Guvernului și a Consiliului Superior al Magistraturii nu ar fi tocmai justificată și ar slăbi rolul partidelor parlamentare, mai ales ale celor de opoziție, și că, în situația actuală, când la guvernare se află un singur partid, acesta va influența constituire comisiei.

Interviu cu Pavel Postica, vicepreședintele CEC

Într-un interviu cu Europa Liberă, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, respinge aceste și alte critici. „Comisia Electorală Centrală este, prin definiție, un organ apolitic. Respectiv, orice acuzație de politizare a instituției este lipsită de substanță”, declară Pavel Postica.

El precizează că formula de numire a membrilor CEC a fost modificată în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția: „În aceste recomandări se menționează foarte clar că în componența CEC trebuie să fie un magistrat. De aceea am propus ca CSM-ul să nominalizeze persoane. Conform recomandărilor, în componența CEC trebuie să fie un delegat de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Noi nu am indicat exact MAI, dar am propus ca Guvernul să nominalizeze persoanele”.

Pavel Postica insistă că prevederile noului Cod Electoral nu trebuie raportate la situația actuală, când guvernarea îi revine unui singur partid, care este sprijinit și de către președintele R. Moldova. Or, noul mecanism de numire a membrilor CEC nu este aplicabil pentru actuala componență a CEC.

Vicepreședintele CEC precizează că noul Cod Electoral, ca multe alte acte normative, de altfel, nu prevede expres „motivele obiective” ce pot sta la baza hotărârii CEC de a extinde votarea la două zile pentru că aceste motive nu pot fi anticipate: „Niciodată nu ne-am gândit că pandemia și regulile sanitare o să fie aplicabile pentru secțiile de votare”.

Din punct de vedere tehnic sau financiar, explică Postica, nu există nici o diferență între a deschide 100 de secții timp de două zile sau 200 de secții de votare timp de o zi: „Sunt cam aceleași cheltuieli. Dimpotrivă este mai rezonabil, pe alocuri, să deschizi mai multe secții de votare pentru că ele sunt mai aproape de cetățean”.

Cetățeni moldoveni la Berlin, în rând pentru a vota la alegerile parlamentare din 11 iulie, 2021

Obiectivul CEC este de a deschide în diaspora mai multe secții de votare. „Formula pe care am propus-o vine să clarifice această problemă. Ea presupune că dacă există 500 de cetățeni ai R. Moldova în câteva localități apropiate, se deschide o secție de votare”, precizează Pavel Postica.

În unele state, însă, poate apărea necesitatea de a extinde votarea la două zile. De exemplu, în Canada, care nu permite deschiderea secțiilor de votare decât în incinta misiunilor diplomatice.

„Organul electoral din Găgăuzia trebuie inclus în sistemul organelor electorale din R. Moldova cu toate drepturile, dar și obligațiile prevăzute de legislația națională”, susține Pavel Postica. „Dar aceasta este o decizie politică, foarte sensibilă, pe care noi, ca organ tehnic, nu am putut să ne-o asumăm și nu am avut consens în rândul membrilor CEC”, afirmă el.

Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia are propria Comisie Electorală Centrală și propriul Cod Electoral. „Chiar din noțiuni se vede că intenționat să creează anumite blocaje artificiale, care trebuie decise în Parlament, pentru că țin de oportunitate politică”, precizează Pavel Postica.

Vicepreședintele CEC mai consideră că Găgăuzia ar trebui să renunțe la solicitarea pe care o avansează, cu diverse ocazii, în ultimii cel puțin 10 ani, cea ca autonomiei să i se rezerve cinci locuri în parlamentul de la Chișinău.

Soluția alternativă pe care a propus-o CEC pentru a asigura o reprezentativitate mai largă în Legislativ a minorităților, nu doar a celei găgăuze, este reducerea pragului de accedere pentru candidații independenți, de la 2% la 1%. „Practica ne arată că în autonomia găgăuză majoritatea candidaților, în toate scrutinele, indiferent de tipul lor, sunt independenți și nu persoane desemnate de partide”, precizează Pavel Postica.

Reducerea pragului de accedere pentru candidații independenți a fost recomandată, în repetate rânduri, de misiunile internaționale de monitorizare a alegerilor. Propunerea CEC de a reduce acest prag la 1% nu a fost însă sprijinită de grupul de deputați ai partidului de guvernământ PAS care au înregistrat în parlament proiectul noului Cod Electoral, elaborat de CEC.

Pavel Postica notează că, în cazul blocurilor electorale și al partidelor, nu a fost formulată vreo recomandare privind reducerea pragului de accedere, motiv din care în noul Cod au fost păstrate vechile praguri (de 7% - pentru blocuri și 5% - pentru partide).

Proiectul noului Cod Electoral urmează să fie supus unor dezbateri suplimentare și va fi transmis spre expertizare Comisiei de la Veneția și OSCE/ODIHR. Abia după recepționarea opiniei și recomandărilor formulate de cele două organizații internaționale, proiectul va fi propus spre aprobare finală în plenul legislativului. Se va întâmpla, cel mai probabil, în a doua jumătate a lunii octombrie, anunța recent deputata PAS, Olesea Stamate, președinta comisiei parlamentare de resort.

Dacă acest termen va fi respectat, atunci va fi posibilă aplicarea în premieră a noului Cod Electoral în alegerile locale generale din 2023, afirmă vicepreședintele CEC, Pavel Postica. El precizează că scrutinul local general este „cel mai complicat exercițiu electoral” din cele existente în R. Moldova. „Acest exercițiu electoral o să ne arate dacă noul Cod este mai bun sau nu. Și acest examen va fi notat și apreciat inclusiv de misiunile naționale și internaționale de monitorizare a alegerilor”, concluzionează Pavel Postica.