Cum schimbă relațiile internaționale declararea Rusiei ca „regim terorist”

Termenul de „terorism” nu este unul nou. Încă din timpul Războiului Rece, Europa s-a confruntat cu grupări precum Brigăzile Roșii sau Armata Republicană Irlandeză, care s-au remarcat prin atentate si asasinate care au afectat atât civilii, cât și personalitățile politice.

După atacurile de la 11 septembrie din New York, cuvântul a devenit tot mai răspândit atât în limbajul cetățenilor, cât și în cel al statelor și al organizațiilor internaționale.

În mare parte, face referire la organizații ca Al-Qaeda sau ISIS. Evenimente precum atentatele din Bruxelles din 2016 sunt exemple a ceea ce poate fi considerat ca un act de terorism.

Grupări teroriste sau chiar indivizi care acționează pe cont propriu prin operațiuni secrete, de cele mai multe ori cu un scop politic, instigă frică în populație pentru a-și face cunoscute cererile sau viziunea. Situația este, însă, mult mai neclară.

ISIS este probabil unul dintre cele mai cunoscute exemple de grupare teroristă. Acesta a revendicat peste 140 de atacuri teroriste din aproape 30 de țări.

În contextul războiului pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei, au apărut solicitări, mai ales din partea guvernului de la Kiev, ca Rusia să fie declarată un regim terorist.

Statele baltice și Polonia au luat deja această decizie. La fel a acționat și Consiliul Europei. Iar în ultimele zile, în România, membrii USR au cerut Parlamentului României să facă acest pas. Dar care este semnificația unei astfel de declarații?

Dreptul internațional cu privire la terorism

La nivel internațional, nu există o definiție universal acceptată a terorismului, deși au existat nenumărate încercări în acest sens.

Majoritatea convențiilor internaționale s-au concentrat asupra acțiunilor și a metodelor care sunt în mod normal asociate cu terorismul. Un exemplu este Convenția de la Haga din 1970, care obligă statele membre să interzică și să pedepsească deturnările de aeronave civile, un act specific terorismului.

În 2004, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu în care a folosit o definiție funcțională a terorismului.

Aceasta făcea referire la acte criminale comise cu intenția de a cauza moarte sau vătămare corporală, cu scopul de a provoca teroare în rândul publicului, de a intimida populația sau de a forța un guvern sau o organizație internațională să acționeze într-un anumit fel.

Pentru că statele nu pot cădea de acord asupra unei definiții internaționale cu privire la terorism, discuția despre regimuri teroriste devine și mai complicată.

Occidentul a susținut de-a lungul timpului că doar grupările sau indivizii pot comite acte de terorism. Restul țărilor, mai ales fostele colonii, au argumentat că statele coloniale au fost cauza terorismului, prin nedreptățile aduse comunităților pe care le-au cucerit, care le-au forțat pe acestea din urmă să recurgă la tactici asociate terorismului.

Momentan, poziția Occidentului pare să fie cea predominantă, mai ales în rândul ONU.

Există și excepții: Consiliul Europei a adoptat luna trecută o rezoluție în care denumea Rusia un stat terorist. Dar această desemnare nu are neapărat o valoare juridică. Rezoluția cere crearea unui tribunal internațional pentru a judeca agresiunea Rusiei și solicită statelor membre să furnizeze în continuare Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană.

În timpul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care a adoptat această rezoluție, 99 de membri au votat pentru rezoluție și un singur membru s-a abținut.

Măsurile solicitate de rezoluție nu sunt neobișnuite, iar deciziile luate de Consiliul Europei puteau fi făcute și fără ca Rusia să fie declarată stat terorist.

Decizia de a descrie Rusia în acest mod este mai mult una politică, care poate, cel mult, să le dea statelor și organizațiilor internaționale o bază mai solidă de la care să acționeze.

SUA au desemnat 4 țări teroriste

Rămâne la latitudinea fiecărui stat dacă decide sau nu să desemneze Rusia, sau orice altă țară, ca fiind un regim terorist. O decizie afirmativă în acest sens are efecte în dreptul intern al țărilor respective.

În Statele Unite există doar patru țări desemnate că au susținut în mod repetat acte de terorism internațional: Siria, Iran, Cuba și Coreea de Nord. SUA a refuzat să facă acest pas cu privire la Rusia.

O astfel de decizie poate diminua imunitatea statului și a agențiilor statului respectiv pe teritoriul SUA.

Cetățenii americani pot să dea în judecată acest stat pentru acte de tortură sau luare de ostatici. În cazul în care câștigă procesul, cetățenii americani pot cere răscumpărare, care va fi furnizată din bunurile statului respectiv reținute de către guvernul american.

Iranul a trebuit în trecut să plătească aproximativ 9 miliarde de dolari victimelor unui atac asupra unei baze militare americane din Liban.

Legislația internațională cu privire la terorism nu reprezintă un tot unitar concret. Iar la nivel individual, este decizia fiecărui stat în parte dacă dorește să desemneze Rusia un regim terorist și ce ar face în acest caz. Însă orice astfel de decizie va avea doar efecte domestice.