Deși pare surprinzător la prima vedere, în multe țări ale Uniunii Europene naționalitatea se poate cumpăra, odată cu un pașaport și toate drepturile care decurg de acolo.
Austria, Bulgaria, Cipru, Irlanda, Ungaria, Marea Britanie, Portugalia ba chiar și Franța sunt, astfel, doar unele din cele 28 de țări ale UE (care vor rămâne 27 după Brexit, după ieșirea Marii Britanii) în care străinii cu bani pot cumpăra un pașaport și naționalitatea și devenind automat cetățean al UE.
Spania și Marea Britanie când doar un drept permanent de reședință, de rezidență.
Oficial, e vorba de un stimulent pentru investitori. Dacă ai bani, cumpărând un pașaport și cetățenia, înseamnă că investești în economia țării.
Alte două țări ale UE care studiază posibilitatea unor legi similare sunt Croația și Slovenia.
Comisia Europeană a anunțat deja, încă din 2013, că nu dispune de mecanismele legale pentru a opri țări membre în UE de la vinde pașapoarte și naționalitatea.
Sigur, prețurile diferă enorm de la o țară la alta. În Malta și Irlanda, străinul care plătește 650.000 euro devine cetățean. În Portugalia e un milion de euro, în Bulgaria doar jumătate de milion iar în țările baltice și mai ieftin. In Cipru naționalitatea se cumpără între 2 și 3 milioane euro și se poate obține în trei luni. Mulți ruși bogați instalați acolo profită de asta.
Sistemul e legal, așdar, iar Comisia Europeană a anunțat că nu poate emite o obiecție. Rămân însă obiecțiile morale.
În sfârșit, a existat și cazul extrem al unei legi introduse pentru un singur om. S-a întâmplat în Belgia. O lege bizară a fost adoptată în 2011, pentru scurtă vreme, doar pentru a acorda cetățenia unui kazah-uzbek bogat și pentru a servi interesele economice ale Franței lui Sarkozy. Acesta căuta să vândă Kazahstanului 45 de elicoptere militare, iar dictatotul kazah Nursultan Nazarbaev ar fi cerut, ca o condiție, salvarea tovarășului său de afaceri Patokh Chodiev, inculpat pentru spălare de bani in Belgia. Și acordarea cetățeniei belgiene acestuia.
În vîrstă de 65 de ani și originar din Uzbekistan, Chodiev este al doilea om cel mai bogat din Belgia, după miliardarul Albert Frère. Averea lui e estimată de revista Forbes la 2,8 miliarde de dolari.
Chodiev e un apropiat al lui Nazarbaev si, cum reiese din unele documente Wikileaks, al șefului mafiei din Uzbekistan Salim Abduvaliev. Chodiev era inculpat in Belgia împreună cu doi oameni de afaceri din Kazahstan, asociați ai săi.
Legea belgiană a tranzacțiilor penale, introdusă în 2011 in mare urgență, permitea răscumpararea financiară a inculpaților într-un larg spectru de afaceri penale.
Altfel zis, parchetul belgian putea propune unui inculpat un târg, o tranzacție, în urma căreia, prin plata unei sume, afacerea era stinsă chiar dacă o procedură judiciară era deja in curs.
Chodiev locuiește în realitate în Kazahstan, la Alma Ata, de unde dirijează un imperiu minier.
În 2001, el a fost inculpat in Belgia pentru spălare de bani in cadrul așa-numitei Kazakhgate. El riscă cinci ani de închisoare, dar, odată cu adoptarea legii tranzacțiilor penale, pe 11 mai 2011, el a fost achitat, plătind statului belgian 23 milioane de euro și devenind cetățean.
Imediat după aceea, Nazarbaev semna un contract pentru cumpărarea a 45 de elicoptere militare franceze, un mare succes economic pentru industria aeronautică a Franței, dar si unul politic pentru Sarkozy.
Legea a fost abrogată de atunci și o anchetă este în curs.
O asemenea imixtiune, încununată de succes, a președintelui Franței în funcționarea legislativului belgian aruncă umbre grele asupra democrației Belgiei, țara ce adăpostește NATO și UE.
------------------------------
Ideea acordării cetățeniei moldovene în regim accelerat unor solicitanți străini în schimbul taxei numite eufemistic investiție ori împrumut pe termen fix a fost luată în furci mai cu seama de experţi anticorupţie, la câteva săptămâni de la intrarea în vigoare. Polemica a ajuns şi în presa străină. Bunăoară, unele publicaţii din România titrează: „cetăţenia moldovenească este de vânzare pentru 250 de mii de euro împrumutați statului moldovean pe o perioadă de cinci ani”.
Anume această prevedere care presupune ca respectivele „investiţii” să fie depuse prin procurarea de hârtii de valoare de stat, răscumpărate ulterior de guvern la o dobândă prestabilita, a trezit îngrijorarea experților de la Organizația anticorupție Transparency International Moldova. Într-o notă, ei afirmă că „acest mecanism ar putea fi mai degrabă o formă de cămătărie pusă la cale de un grup de cetăţeni, care deţin resurse financiare şi care, prin persoane interpuse (cărora li se oferă cetăţenie) doresc să stoarcă în continuare bani curaţi şi legalizaţi din bugetul de stat”.
Unul dintre autorii legii, deputatul democrat Sergiu Sîrbu, a respins aceste critici, numindu-le, într-un interviu acordat Europei Libere, manipulare. El a insistat că e vorba de investiţii reale în economie:
„E un mecanism de atragere a investiţiilor în economia Republicii Moldova. Noi am reieșit din experiența internațională şi am propus acele investiţii care pot fi controlate efectiv. Este mult mai simplu de a controla investiţiile în hârtii de valoare, investiţii imobiliare şi financiare decât alte investiţii care sunt foarte complicat de verificat.”
Deputatul Sîrbu dă asigurări că toata masurile de precauție au fost luate de legislatori:
„Dacă veţi citi regulamentul care va fi aprobat de Guvern, veţi vedea ce condiţii dure, extrem de dure sunt şi cât de minuţios vor fi verificate toate aspectele, inclusiv proveniența mijloacelor şi statul persoanelor. Acest proiect a fost consultat şi cu partenerii de dezvoltare. Vom stabili condiţii extrem de dure. Numărul cetăţenilor şi investitorilor este limitat la 5 mii de persoane în total.”
Nu este limpede în ce mod va putea fi limitată acordarea cetăţeniei la 5 mii de persoane în lipsa unui mecanism clar de monitorizare, atenţiona Centrul Naţional Anticorupție în avizul transmis Parlamentului, care însă nu pare să fi fost luat în consideraţie.
CNA a mai semnalat că legea nu stabilește mecanismele de supraveghere, de către autorități, a modului în care beneficiarii de cetăţenie îşi vor onora sau nu obligaţia de a investi în Moldova timp de 5 ani sumele promise. Cât despre termenul de acordare a cetăţeniei - de o lună - CNA spune că acesta ar fi extrem de redus.
În expertiza anticorupţie se mai spune că noul cadru legal este „în detrimentul interesului public” şi creează „riscuri majore pentru securitatea statului”.
Autorilor legii li se mai reproşează că nu au mers pe calea multor state occidentale care acordă facilităţi pentru obţinerea unui permis de şedere provizorie şi nicidecum a cetăţeniei potenţialilor investitori străini.
Deşi Republica Moldova nu se poate compara cu cele mai jinduite state, autorii legii se declară convinși ca în coadă după cetăţenie vor sta cetăţeni onorabili. Numai ca prognozele lor deocamdată sunt doar teoretice.