Cum trăiește mai departe limba rusă în Moldova (VIDEO)

Cum trăiește mai departe limba rusă în Moldova

Europa Liberă: Limba rusă trebuie exclusă, spun unii. Nu vom lăsa să fie bătută limba rusă, spun alții. De o săptămână societatea moldovenească e antrenată într-o discuție acută despre viitorul limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Astăzi vom încerca să discutăm calm despre decizia din 5 iunie a Curții Constituționale care a recunoscut drept învechită Legea din anul 1989 despre funcționarea limbilor pe teritoriul RSSM. Această decizie a stârnit o reacție furtunoasă în societate. Ce înseamnă aceasta, cum să trăim mai departe, ce înseamnă aceasta pentru limba rusă și nu doar, vom încerca să discutăm astăzi cu oaspeții mei. Este Anatol Golea, prezentator TV și jurnalist. Bună ziua, bine ați venit la radio Europa Liberă.

Anatol Golea: „Bună ziua”.

Europa Liberă: Și este Ruslan Uscov, jurist. Bine ați venit la Europa Liberă.

Ruslan Uscov: „Bună ziua”.

Natalia Morari

​Europa Liberă: De la bun început aș vrea să vă întreb: ce ați înțeles din această decizie. Mi s-a părut absolut uimitor și chiar ironic faptul că timp de aproape o săptămână diverse surse mass-media împreună cu experții au interpretat diferit această lege. Cu totul diferit. Unii se bucurau că limba rusă rămâne o limbă a comunicării interetnice, alții ziceau că limba rusă este interzisă. Ce înseamnă această decizie, cum o înțelegeți dumneavoastră, domnule Uscov, în calitate de jurist?

Ruslan Uscov: „Mă voi pronunța în acest sens atât în calitate de jurist, cât și în calitate de om cu o anumită viziune civică. Din punct de vedere juridic eu nu văd schimbări practice la ziua de azi, deoarece această lege a fost recunoscută, apropo, drept una învechită, și nu una nevalabilă...”

Europa Liberă: Este adevărat. Însă în mesajul pentru presă pe site-ul Curții Constituționale a fost menționat că dicizia Curții este echivalentă cu anularea, între ghilimele, a acestei legi.

Ruslan Uscov: „Da, însă pentru mine...”

Europa Liberă: Deci, Curtea Constituțională sugerează că această decizie este echivalentă cu anularea legii.

Ruslan Uscov: „Nu sugerează, dar spune direct. Nu îmi este foarte clar, de ce trebuia de utilizat termenul „învechit” care ulterior ar avea nevoie de explicare”.

Anatol Golea: „Acest termen, în general, a fost o noutate absolută pentru jurisprudența moldenească. În limba română acolo este indicat: „legea este desuetă”. Puțin cine a înțeles ce mai înseamnă aceasta, inlusiv eu.

Europa Liberă: Ați intrat în DEX.

Anatol Golea: Am început să navighez prin DEX, dar iarăși am înțeles puțin, apoi am început să caut traduceri în alte limbi. Apropro, îmi este mai clar termenul enlez „disaffection”, deoarece cuvântul „desuet” nu prea corespunde…”

Ruslan Uscov: „Ceva care a ieșit din uz, care nu mai funcționează...”

Anatol Golea: „…Da, cea care a ieșit din uz”.

Ruslan Uscov: „Deci, din punctul de vedere juridic nu vor fi schimbări practice, în ceea ce ține, să zicem, de fucționarea limbii ruse din punctul de vedere al traducerii în sală de judecată, al răspunsurilor instituțiilor de stat sau al funcționării în instituțiile de învățământ. În viziunea mea, această acțiune de la bun început avea un fundament politic și nu juridic. Vor fi și urmările politice, mai ales în sfera politică și în mass-media”.

Europa Liberă: Aceasta deja se vede, cel puțin, așa arată practica.

Ruslan Uscov

​Ruslan Uscov: Da, în plan juridic, sincer să spun, anularea acestei legi care nu are o acțiune directă, în cazul acesta fiind vorba despre o declarație, nu duce imediat la anumite schimbări în procese”.

Europa Liberă: Deci, ca să fie clar din punc de vedere juridic, cei care astăzi strigă despre faptul că limba rusă este interzisă pe teritoriul Republicii Moldova, nu au dreptate.

Ruslan Uscov: „Nu, nu au dreptate. Nu s-a schimbat nici o lege care reglementează punctele concrete de acțiune ale legii”.

Europa Liberă: Cum ați înțeles-o dvs., domnule Golea?

Anatol Golea: „Înainte de a trece la partea politică care prevalează în această decizie, să ne oprim la partea juridică. Bineînțeles, înțeleg poziția presei care reiese din ceea ce aude sau a citit în decizie, însă acolo, de fapt, nu este nimic clar. De aceea fiecare a început s-o interpreteze așa cum am vrut, cum a înțeles, cum i s-a sugerat. Am încercat să mă consult cu juriștii, mai întâi l-am telefonat pe Vladimir Țurcanu, deputatul din Partidul Socialiștilor care a protestat în această zi...”

Europa Liberă: Șeful Comisiei pentru Drepturile Omului.

Anatol Golea: „Da, el a organizat un protest în fața Curții Constituționale. Am vorbit cu el după emiterea acestei decizii. El a zis că, de facto, aceasta nu avea urmări juridice. Mai mult, el a remarcat un lucru foarte curios pe care eu, nefiind jurist, n-aș fi ajuns să-l verific. În Constituție este Capitolul VII, „Dispoziții finale și tranzitorii”, despre implementarea Constituției care reprezintă partea integrantă a Constituției. În Capitolul VII este Compartimentul 7 în care este foarte clar stipulat că Legea despre funcționarea limbilor este implementată în partea care nu contrazice Constituția în întregul ei. Deci, aceste prevederi funcționează. Acest lucru a fost prevăzut la momentul adoptării Constituției în 1994 ceea ce nu poate fi considerat învechit. Deci, în 1994, în momentul adoptării Constituției s-a prevăzut că cineva poate să spună că legea sovietică votată în perioada sovietică, nu mai funcționează. De aceea legea și a fost introdusă în Constituție pentru că ea continuă să funcționeaze”.

Europa Liberă: Și totuși, în Curtea Constituțională activează oameni inteligenți. Cum au putut ei să ia o astfel de decizie contradictorie?

Anatol Golea: „Acum o voi spune. Curtea Constituțională care, din spusele unui politician din Moldova, este o instituție foarte creativă...”

Ruslan Uscov: „O definiție excelentă. Apropo, am căutat un termen pe care aș fi putut să-l utilizez astăzi. Este o definiție superbă”.

Anatol Golea: „Mai creativă decât toți jurnaliștii la un loc care intrerpretează deciziile Curții Constituționale. Acolo activează într-adevăr oameni foarte creativi. Deci, acești oameni creativi au conștientizat că în Constituție este stipulat că legea funcționează și că ea nu poate fi anulată, deoarece aceasta a fost prevăzut. Și Curtea Consituțională nu examinează legile adoptate până la adoptarea Constituției. De aceea Curtea Constituțională prin această decizie încă o dată a uzurpat puterea, prerogativele Parlamentului și a stipulat că poate examina legile care au fost adoptate până la adoptarea Constituției”.

Ruslan Uscov: „Apropo, aceasta, poate, explică de unde s-a luat noțiunea de „desuet”. Deci, deoarece există o interzicere directă de a recunoaște astfel de legi drept nelegitime...”

Anatol Golea

​Anatol Golea: „Da, înainte de a lua această decizie foarte controversată, ei și-au asumat prerogativa de a lua astfel de decizii”.

Europa Liberă: Da, prerogativa de a numi unele legi drept învechite. Însă aș vrea să adresez o întrebare care nu are nici o legătură cu limba. Dacă vom reieși din logica Curții Constituționale privind faptul că legea adoptată în 1989 nu va mai funcționa, deoarece un astfel de stat, Republica Moldova, nici nu era, atunci reiese că toate standardele de stat care funcționează la noi până azi privind corespunderea unui metru pătrat unor condiții, standardele din serviciile de alimentație public, tot nu vor mai funcționa?

Ruslan Uscov: „Nu, nici chiar așa”.

Europa Liberă: Și totuși, într-adevăr, sunt încă foarte multe lucruri care continuă să funcționeze.

Ruslan Uscov: „După declararea independenței a fost adoptată o serie de legi care au dublat această prevedere în privința limbii sau în privința diferitor standarde de stat în cadrul legislației statului independent Republica Moldova. Deci, statutul limbii ruse este stipulat nu doar în această lege. Mai exact, această lege are un caracter declarativ, însă legile practice ca Legea despre funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova au existat și continuă să existe”.

Europa Liberă: Înseamnă oare declararea acestei legi drept învechită că toate legile care dublează stipulările Legii din 1989, la fel...

Ruslan Uscov: „Nu”.

Europa Liberă: Ele continuă să funcționeze?

Ruslan Uscov: „În mod automat, nu. În sens politic, probabil, aceasta se va utiliza, iarăși, ținând cont de natura creativă a Curții Constituționale. Deja am fost martori când Curtea Constituțională a interpretat Declarația de Independență ca pe un act normativ care are prioritate în fața Constituției, ceea ce, în principiu, chiar și pentru cei care nu sunt juriști, este cam straniu. De aceea este posibil ca din punct de vedere politic mesajul care se conține în această decizie va fi dezvoltat mai departe. În calitate de jurist aș zice că aceasta nu anulează alte legi”.

Anatol Golea: „Mai mult, aceste momente sunt stipulate nu doar în niște simple acte normative...”

Ruslan Uscov: „În mod direct sunt stipulate în legile organice”.

Anatol Golea: „…În legi. Există o lege care se numește Conceptul relațiilor naționale în Republica Moldova adoptată în 2003 în care aceste dispoziții funcționează. Joi în Parlament s-au făcut referințe la această lege. Există foarte multe acte legislative. Deci, de facto, nimic nu s-a schimbat și nu se schimbă...”

​Europa Liberă: Totodată socialiștii vorbesc despre elaborarea unui proiect nou de lege despre funcționarea limbilor în Moldova. O lege care, de fapt, poate fi mult mai dură, în viziunea liberalilor, decât legea din anul 1989.

Anatol Golea: „Domnul Țurcan mi-a mărturisit că aceasta nu va avea urmări juridice. În plus, Partidul socialiștilor s-a gândit că...”

Europa Liberă: De ce să nu să se folosească de acest pretext informațional.

Anatol Golea: „Da, de ce să nu-l folosească. În general, dacă trecem de la nuanțele juridice la politică...”

Europa Liberă: Cred că am reușit să calmăm lumea: aceasta nu va avea urmări juridice.

Ruslan Uscov: „Cred că mai multă lume nu se gândea la momentele juridice, ci în primul rând la cele politice...”

Europa Liberă: Da, însă reieșind din reacția societății...

Ruslan Uscov: „Probabil, s-a făcut o interpretare speculativă...”

Europa Liberă: Reieșind din reacțiile societății, cunoașteți ce reacții stârnesc la noi temele legate de istorie, limbă, identitate, unire, tancuri rusești...

Ruslan Uscov: „Am discutat aceasta astăzi, am vorbit despre faptul că există câteva probleme care...”

Europa Liberă: Da, aceasta stârnește întotdeauna niște reacții foarte agitate. Să trecem la politică. Ce înseamnă aceasta din punct de vedere politic?

Anatol Golea: „Noi discutăm astăzi această problemă în emisiune?”

Europa Liberă: Da. Propun să o facem acum.

​Anatol Golea: „Înseamnă că scopul a fost atins”.

Europa Liberă: Deci, noi nu vorbim despre corupție, despre justiție, nu vorbim despre problemele reale.

Ruslan Uscov: „Da, exact asta am vrut să spun. Până la emisiune noi am vorbit despre faptul că la noi există câteva triggeri în politică, în istorie: problema funcționării limbilor, unirea, Transnistria, interpretarea istoriei. Deci, de obicei aceste probleme sunt introduse în zona politică de către partidele marginale, radicale, din dreapta sau din stânga”.

Europa Liberă: Fiți mai atent, liberalii se vor supăra pe Dvs., deoarece anume ei s-au adresat la Curtea Constituțională.

Ruslan Uscov: „Cred că aceasta și am avut în vedere”.

Europa Liberă: Am înțeles.

Ruslan Uscov: „Societatea noastră este destul de tolerantă în comparație cu alte republici postsovietice sau alte țări. La noi aproape nu există împărțire pe criteriul etnic, lingvistic în viața de zi cu zi”.

Europa Liberă: La noi nu există naționalismul cotidian.

Ruslan Uscov: „Societatea care, în mare, este sănătoasă, se contaminează cu aceste impulsuri care vin din flancurile extreme. Astfel partidele radicale, dacă nu le putem numi marginale, care reprezintă o minoritate, dintr-o parte și din alta, ajung în centrul discuției sociale. De aici și interesul celor care au inițiat adoptarea acestei legi, și a celor care rapid au organizat o demonstrație pentru a se lupta. Ei luptă, de fapt, cu altceva. De aceea aceasta reprezintă un interes pentru ei. Iar noi suntem nevoiți să trecem prin creierii noștri reflecțiile lor”.

Europa Liberă: Acum aș vrea să-l întreb pe domnul Golea în calitate de jurnalist. Nu este întâmplător că decizia Curții Constituționale apare la noi pe 5 iunie, peste două zile după alegerile din Chișinău în care a câștigat un candidat din partea opoziției? Acum nu este important dacă este o opoziție de dreapta ori de stânga. Este important că a fost o opoziție antiguvernamentală care în mod deschis vorbea despre problemele oligarhice, despre conrolul asupra justiției – despre toate în afara de canalizare și pompele de apă. De fapt, toată campania electorală s-a vorbit despre faptul că trăim într-un stat care deja nu mai poate fi numit unul democratic. Și aici, brusc, peste două zile după alegeri, când trebuie să continuăm această discuție, apare o temă care ne sustrage pe toți...

Ruslan Uscov: „Explodează”.

Europa Liberă: …Pur și simplu, ne explodează, și toată lumea uită ce a fost duminica.

​Anatol Golea: „În întrebarea dvs. se conține și răspunsul, însă m-aș întoarce puțin înapoi. Până la alegeri această întrebare a fost inclusă în ordinea de zi a Curții Constituționale împreună, apropo, cu Legea despre interzicerea propagandei rusești. Această lege a fost în ordinea de zi a Curții Constituționale până la alegeri”.

Europa Liberă: Cu mult mai înainte de alegeri?

Anatol Golea: „Nu, cu câteva zile până la alegeri”.

Europa Liberă: Oricum era clar că aceasta poate să aibă un impact...

Anatol Golea: „Este clar că la noi Curtea Constituțională este condusă manual și este clar unde se află pârghia de conducere. Ați spus că nu este important dacă în turul doi a ieșit opoziția de dreapta ori de stânga. Diferența totuși există, inclusiv pentru putere. Cu opoziția de stânga guvernarea nu odată a demonstrat că poate să se înțeleagă âăn privința diferitor probleme. Și în situația în care candidatul din partea puterii pierdea în alegeri, rămânea varianta de rezervă de a se înțelege cu candidatul de stânga. Și noi știm că Partidul Democrat a încercat cumva să contribuie la victoria lui Ion Ceban. Ar părea că luarea acestei decizii până la alegeri ar da o motivație în plus socialiștilor pentru ca aceste speculații să apară până la alegeri. De fapt, nu este așa. Pentru că socialiștii au un electorat foarte disciplinat. Alegerile locale arată că în Chișinău acesta constituie în jur de 100 de mii, până la 116 mii de oameni. Acest electorat va vota pentru socialiști, în cazul dat pentru Ion Ceban, chiar dacă el va ieși în Piața Marii Adunări Naționale...”

Europa Liberă: În tricoul cu inscripția „Unirea”.

Anatol Golea: „Da, și va spune că este român. Acest electorat oricum l-ar vota. Însă pentru victorie aceasta nu este de ajuns. Era nevoie de un electorat neutru, indecis. Și dacă până la alegeri Ion Ceban s-ar fi lansat în apărarea limbii ruse, aceasta i-ar fi scăzut din voturi. Am observat aceasta la ultima emisiune, vineri, când l-am întrebat pe domnul Ceban dacă va schimba pe site-ul primăriei „ro” pe „md”. El a evitat răspunsul la această întrebare...”

Ruslan Uscov: „Ar fi fost clar”.

Anatol Golea: „Desigur! El a zis că nu, poate doar steagul”.

Europa Liberă: Pentru că el înțelege că starea de spirit în capitală este puțin alta.

Anatol Golea: „El o înțelege. De aceea s-a decis să se facă după alegeri”.

Europa Liberă: Domnule Golea, dacă în turul doi ar fi ieșit Silvia Radu și Ion Ceban, Curtea Constituțională, în viziunea dvs., a doua sau a treia zi după alegeri ar fi anunțat decizia? Să zicem, a câștigat Silvia Radu și era nevoie de un pretext informațional nou care ar fi sustras atenția populației de la victoria ei. Sau, totuși, ar fi așteptat?

Anatol Golea: „Dvs. deja ați răspuns la întrebare”.

Europa Liberă: Nu, eu pun întrebarea.

Anatol Golea: „Pentru că, firește, dacă nu ar fi existat problema limbii, probabil, ați fi dedicat emisiunea dvs. rezultatelor alegerilor”.

​Europa Liberă: Absolut. Însă începând cu ziua de marți toate posturile s-au îndreptat spre apărarea limbii ruse sau, din contră, își exprimau bucuria...

Anatol Golea: „Cred că a fost luni”.

Europa Liberă: Nu, decizia a apărut pe 5 iunie.

Anatol Golea: „Da, pe 5 iunie, marți. Desigur, și toți ar fi vorbit că Partidul Democrat a pierdut alegerile în Ghișinău și la Bălți, că a fost un vot antisistem, de protest, care exprimă neîncrederea față de putere. Acum despre aceasta se vorbește mai puțin”.

Ruslan Uscov: „De fapt, nu se vorbește deloc. Tema a fost schimbată”.

Anatol Golea: „Schimbarea temei”.

Europa Liberă: Înseamnă că putem fi trași foarte ușor pe sfoară?

Ruslan Uscov: „De fapt, Partidul Democrat este cunoscut prin abodrarea sa foarte în profunzime și tehnologică a acestor procese. De aceea nu m-aș mira dacă într-adevăr... Da, putem fi ușor trași pe sfoară. Poate, noi nu, dar oamenii care votează...”

Europa Liberă: Știți ce deranjează mai mult? Nici măcar faptul că putem fi ușor păcăliți pentru care există mai multe motive. Însă faptul că în acest plan de a păcăli poți foarte ușor apăsa pe buton și folosi Curtea Constituțională, iată aceasta este într-adevăr mai mult decât trist.

Ruslan Uscov: „Sunt absolut de acord cu mesajul că nu mai suntem un stat democratic. Noi știm că la noi centrul de luare a deciziilor se află într-un câmp dinafara legii, iar Curtea Constituțională este pur și simplu un element al acestei puteri ilegale”.

Anatol Golea: „Înțelegeți, aceste alegeri au arătat, contrar afirmațiilor socialiștilor, că geopolitica iarăși a câștigat, deși nu sunt de acord cu aceasta. A fost primul scrutin în ultimii zece ani...”

Europa Liberă: În care a fost foarte puțină geopolitică.

Anatol Golea: „Da. Este clar că societatea la noi este divizată, iar guvernarea și opoziția contribuie la această divizare din plin. Este clar că la noi sunt vorbitorii de limbă rusă și vorbitorii de limbă română, că există vectorul estic și vestic, însă nici un candidat în cadrul acestor alegeri nu și-a construit campania pe geopolitică. Pentru aceasta mulțumesc foarte mult lui Andrei Năstase și mai ales lui Ion Ceban. În acest sens ei s-au arătat foarte demni în calitate de candidați, au vorbit despre problemele orașului, despre orice, despre relația dintre putere și opoziție, însă nu am auzit niciun mesaj despre geopolitică. De aceea ar fi cel puțin incorect să susținem că a prevalat geopolitica”.

Europa Liberă: Însă acel fapt că am fost iarăși băgați în geopolitică...

Anatol Golea: „Anume aici și am vrut să ajung. Este clar că alegerile parlamentare reprezintă cu totul altceva, ele vor avea o culoare geopolitică. Pe noi ne iau și ne bagă iarăși acolo: discutați despre limba rusă și română, despre identitate...”

Ruslan Uscov: „Vest-Est”.

Europa Liberă: Chiar primul articol, semnat de noul ambasador al Republicii Moldova în SUA, care a apărut pe site-ul Consiliului Atlantic (Atlantic Council), vorbește despre tancurile rusești, despre pericolul rus. Acesta, cred, este pomenit de nouă ori în cele unsprezece aliniate, aproape în fiecare aliniat.

Ruslan Uscov: „Acum aceasta este un trend, în sens general, și nu doar la noi”.

Anatol Golea: „Toate acestea reprezintă pregătirea pentru alegeri. Și este foarte trist că populația, societatea foarte ușor poate fi manipulată. Presa, vrei sau nu, rămâne în trend...”

Europa Liberă: Da, noi urmăm trendul. Din păcate, nu noi îl stabilim.

Anatol Golea: „ Noi discutăm, iar ordinea de zi este stabilită de politicieni”.

Ruslan Uscov: „Aș vrea doar să spun că noi iarăși am discutat acest subiect care este unul foarte periculos și poate să scoată societatea dintr-o stare relativ stabilă. Voi reaminti că precedentul război civil din țara noastră a avut loc anume pe fundalul uneni discuții despre limbă. Acolo au fost puțin alte accente, însă aceasta a fost cea mai dureroasă și acută temă. Au fost și multe altele, bineînțeles”.

Europa Liberă: Și au fost doritorii de a încinge spiritele…

Ruslan Uscov: „…Erau și alte motive, însă drept trigger a servit anume problema limbilor”.

Europa Liberă: Deci, aici avem deja un trigger.

Ruslan Uscov: „Mie personal aceasta nu-mi place deloc, deoarece mi se pare foarte periculoasă folosirea acestei teme pentru discuție. De fapt, problema nu există”.

Anatol Golea: „Da, în realitate politicienii știu acest lucru și nu ignoră posibilitatea de a se juca cu sentimentele oamenilor. În condițiile unei societăți divizate nimeni nu face nimic pentru a o consolida. Președintele Igor Dodon care a promis solemn că va fi un președinte pentru toți, a devenit președintele unei părți de electorat, al partidului său. El nu reușește să consolideze societatea. Iar problema limbii rămâne una foarte tristă. Nu cunosc o altă țară în care problema limbii să fie discutată timp de 30 de ani atât de acut, iar societatea să reacționeaze atât de dureros...”

Ruslan Uscov: „Și neproductiv”.

Anatol Golea: „…Da, și am avut timp pentru a învăța limba, pentru a ne obișnui și înțelege că nu este nimic grav aici...”

​Europa Liberă: În general, mi se pare că există cele două realități. Una pe care o construiesc politicienii care își urmăresc interesele separându-ne unii de alții, aruncând astfel de bombe în discursul public pentru ca noi să ne sustragem de la problemele reale. Și este o realitate cotidiană în care trăim. În această realitate au început să aibă loc procesele absolut firești. Eu personal sunt o moldoveancă vorbitoare de limbă rusă, am învățat limba română fiind matură, mai ales în ultimii ani. Am mulți prieteni de vârsta mea ai căror copii merg deja la grădiniță, la școală. Majoritatea prietenilor mei vorbitori de limbă rusă duc copiii în grădinițe cu predare în limba română. Fiindcă în familie ei vorbesc în rusă, ei sunt absolut siguri că copiii lor vor continua să vorbească în rusă ca într-o limbă maternă, deoarece este o limbă în care vorbește familia, iar limba română copilul o poate învăța la grădiniță. Aceasta a început să fie foarte firesc.

Anatol Golea: „Într-adevăr. Însă problema încă nu s-a rezolvat”.

Europa Liberă: Poate, este nevoie de timp pentru a o rezolva?

Anatol Golea: „Au trecut deja 30 de ani...”

Ruslan Uscov: „Aș vrea doar să completez sau să dezvolt acest gând. Amintiți-vă, ce a fost în anii ’90 din punct de vedere lingvistic. Limba a fost una cotidiană, atunci puteam spune că a fost limba moldovenească. Au trecut mai mult de 25 de ani. Astăzi este o limbă a politicii, a presei, a învățământului, este limba vieții publice și culturale. Deci, astăzi limba română a ocupat acea poziție care în mod formal este prescrisă în lege. Adică în acești 25 de ani a avut loc o dinamică colosală”.

Anatol Golea: „Ruslan, dinamica există, însă nu la acel nivel care trebuie să fie”.

Ruslan Uscov: „Dar ce mai trebuie să fie?”

Anatol Golea: „Explic. De fapt, guvernarea nu a creat un mediu eficace pentru studiul limbilor”.

Europa Liberă: Este adevărat.

Ruslan Uscov: „Sunt absolut de acord. Generația în vârstă rămâne să trăiască în mediul său lingvistic”.

Anatol Golea: „Absolvenții liceelor cu predare în limba rusă pleacă din liceu fără să cunoască limba română”.

Ruslan Uscov: „Majoritatea, totuși, o cunosc”.

Europa Liberă: Nivelul de predare a limbii române este unul foarte slab.

Ruslan Uscov: „Pot să aduc exemplul nepotului meu”.

Anatol Golea: „Fiica mea învață într-un liceu rus. Nivelul de cunoștințe este foarte slab. Iar ceea ce se face în Gagauzia, în general, este grav, deoarece găgăuzii, mai mult din jumătate din populație, generația nouă, nu cunoaște nici limba găgăuză, nici limba română. Vectorul estic, atât de evident în Găgăuzia este legat anume de limbă. Oamenii pur și simplu se tem...”

Europa Liberă: Este o reacție de apărare.

Anatol Golea: „…Au frică în fața limbii. Cu vreo doi ani în urmă am stat câteva zile la Comrat cu niște jurnaliști occidentali. Am făcut sondaje în stradă. Oamenii pur și simplu se tem de Europa și de Uniunea Europeană. Ei spun: „Noi nu cunoaștm limba engleză, ce vom face noi acolo”. Deși sunt de acord că situația se schimbă, ea se schimbă foarte încet. Din păcate, limba română este predată în școli foarte prost. Deja nu mai vorbesc despre patriotism și istoria românilor. Eu nu susțin politica moldovenistă a președintelui Dodon, dar sunt de acord că în Moldova trebuie studiată istoria țării. Istoria reprezintă, de fapt, niște mituri. Nu există o istorie obiectivă. Ea se bazează pe niște mituri...”

Europa Liberă: Ceea ce este fundamental pentru orice societate.

Ruslan Uscov: „Mituri care construiesc un sistem...”

Anatol Golea: „Pe niște victorii frumoase ale lui Ștefan cel Mare...”

Europa Liberă: Niște elemente de legătură.

Ruslan Uscov: „Crearea unei mentalități comune...”

Anatol Golea: „Înțelegeți, Natalia. Este o temă interesantă pentru dvs. Știu că îl respectați mult pe Karl Schmidt...”

Europa Liberă: Da.

Anatol Golea: „Într-adevăr, este un om care a făcut cel mai mult pentru Chișinău în comparație cu alți edili”.

Europa Liberă: Da, absolut.

Anatol Golea: „Deci, ca să știți. Elevii nu cunoasc cine a fost Karl Schmidt. În maualele de istorie nu este nici un rând despre acest om deosebit și despre mulți alții.

Europa Liberă: Este o rușine. Deoarece toți care nu sunt de-ai noștri trebuie excluși. De fapt, este o altă problemă foarte complexă.

Anatol Golea: „Acolo, de fapt, este o altă problemă interesantă, însă este doar unul din exemple”.

Europa Liberă: Domnule Golea, aveți absolută dreptate când spuneți că la nivel de stat, la nivel național noi nu avem o bază pentru ca populația de limbă rusă să poată studia confortabil limba română.

Ruslan Uscov: „Măcar generația tânără, deoarece generația în vârstă, cred, poate fi lăsată în pace, mai ales pensionarii”.

​Europa Liberă: Sunt de acord cu Ruslan Uscov, deoarece acum vorbesc nu din perspectiva unui jurnalist, ci din perspectiva cetățeanului de limbă rusă a Moldovei. Îmi amintesc situația din anii ’90, de la începutul anilor 2000, pe care o pot compara cu situația actuală. Într-adevăr, lucrurile se schimbă în mod firesc. Mult mai mulți oameni încep să vorbească în limba română, mai mulți vorbitori de limbă rusă încearcă să vorbească în limba română. Poate, nu atât de bine, cu greșeli, dar aceasta se întâmplă. Poate, trebuie create niște condiții, iar oamenii lăsați în pace: dacă vor dori, vor învăța limba, iar dacă nu – nu o vor învăța.

Ruslan Uscov: „Este una din cele mai mari probleme ale noastre. Trendurile istorice se dezvoltă mai mult timp decât durează o viață activă de om. Deoarece societatea, în general, se schimbă mai lent decât un om luat în parte”.

Europa Liberă: Este clar că cu timpul vor fi mai mulți oameni care vor vorbi în limba română.

Ruslan Uscov: „Omul vrea acum și aici, însă în mod obiectiv acest proces trebuie să dureze 20-30-40 de ani. Însă omul nu are răbdare și declanșează un război”.

Europa Liberă: Sperăm că nu vom ajunge la aceasta.

Ruslan Uscov: „De fapt, aceasta are loc peste tot”.

Europa Liberă: Pe de altă parte, propun să facem o comparație cu situația din Ucraina. Este clar că nu este un exemplu foarte adecvat, deoarece Ucraina se află într-o situație militară acută.

Anatol Golea: „Da, acum voi trece la Ucraina. Am vrut să fac o remarcă. De fapt, în legea din 2003 pe care am menționat-o și în cea din 1989 care a fost declarată una învechită, este prevăzut un bilingvism sănătos. Statul trebuie să promoveze acest bilingism sănătos. Pe mine mă deranjează și altceva. Absolvenții care vin astăzi din România și se angajează aici, deja nu mai cunosc limba rusă”.

Ruslan Uscov: „Îmi cer scuze, aș vrea să fac aici o mică remarcă. Un ministru mi-a zis că, conform legii, ei sunt obligați să răspundă la petiție în limba rusă...”

Europa Liberă: Pe care ei nu o cunosc.

Ruslan Uscov: „Iar în secția lui nu este nici o persoană...”

Europa Liberă: Bine, însă la nivel cotidian...

Ruslan Uscov: „În viața de zi cu zi angajații ministerului vorbesc în limba rusă”.

Anatol Golea: „Ei vorbesc prost și la acest nivel. Este o pierdere pentru societate”.

Ruslan Uscov: „Și ministrul zice: nu pot să realizez legea, pentru că nu am angajați”.

Europa Liberă: Este o pierdere pentru societate, deoarece din punct de vedere economic ar fi ideal ca noi să cunoaștem atât limba rusă, cât și limba engleză.

Ruslan Uscov: „Desigur”.

Anatol Golea: „În Ucraina această problemă se rezolvă mai simplu, fiindcă limbile ucraineană și rusă seamănă între ele. Nu vorbesc despre situația după 2014. Cu mult mai înainte de 2014 în Ucraina a fost foarte firesc când, în studiou, unul adresa întrebarea în limba ucraineană, iar altul răspundea în limba rusă”.

Europa Liberă: …Sau invers.

Anatol Golea: „Atunci când la noi se spune că avem nevoie de două limbi de stat, că limba rusă trebuie să aibă statut de limbă de stat... Eu mai mult vorbesc îm limba rusă, deși, recunosc, am absolvit școala moldovenească, limba mea maternă este limba moldovenească și română, dar vorbesc mai mult în limba rusă. Și prietenilor mei ruși eu le zic: băieți, în momentul în care limba rusă va fi declarată drept limbă de stat, ceea ce susțin, voi vorbi cu voi doar în limba română”.

Ruslan Uscov: „Nu văd nici un motiv, de ce limba rusă ar trebui să fie una de stat”.

Europa Liberă: Apropo, foarte interesant, de ce cetățeanul Republicii Moldova, vorbitor de limbă rusă, nu vede motivație pentru acest statut...

Ruslan Uscov: „Am învățat limba cu câțiva ani în urmă, ca și dvs., dar nu îțeleg, de ce limba rusă trebuie să aibă statutul limbii de stat. Statutul limbii care asigură contactul interetnic, ținând cont că nu am venit din cosmos, ne-am născut pe acest pământ. Avem exemplul țărilor vecine în care se comunică în limba rusă...”

Europa Liberă: Ucraina, Găgăuzia, Transnistria, nordul Republicii Moldova.

Ruslan Uscov: „Limba rusă poate fi o limbă de comunicare interetnică. Însă nu văd motive, de ce limba rusă trebuie să devină a doua limbă de stat”.

Anatol Golea: „Majoritatea rușilor care susțin această idee, privesc statutul limbii ruse ca pe o posibilitate de a nu cunoaște limba română. Iată o posibilitate excelentă de a nu cunoaște limba română”.

Europa Liberă: Nu este deloc așa.

Ruslan Uscov: „Nu sunt de acord cu aceasta”.

​Anatol Golea: „Eu consider că statutul celor două limbi de stat presupune cunoașterea obligatorie a celor două limbi, pentru ca fiecare să poată vorbi în limba sa”.

Ruslan Uscov: „Noi cu mirare privim spre Europa și adesea o idealizăm. Dar am vorbit cu un avocat din Belgia, din partea ei franceză. El, fiind un avocat, nu înțelege nici măcar inscripțiile în limba neerlandeză”.

Europa Liberă: Scuzați, dar am văzut Europa tolerantă...

Ruslan Uscov: „Ca să fie clar: Belgia este o țară cu două limbi de stat în care se cultivă această existență paralelă fără amestec”.

Europa Liberă: Aș vrea să spun că în Europa tolerantă, apropo în Belgia, la Bruxelles, eu personal am intrat într-un magazin în care la intrare a fost scris, nu mai țin minte în ce limbă, dar era scris că aici nu deservim, să zicem, persoanele care vorbesc în neerlandeză. Era în centrul orașului.

Ruslan Uscov: „Îmi închipui, dacă la noi ar fi apărut o astfel de inscripție”.

Anatol Golea: „Ar fi o revoluție”.

Ruslan Uscov: „Cel puțin, o gălăgie de proporții”.

Europa Liberă: …A fost aproape de centrul Bruxellesului.

Anatol Golea: „De obicei se aduce exemplul Elveției în care funcționează patru limbi, însă acolo este o altă situație. Elveția este o confederație. Totodată, în instituțiile de stat angajații cunosc cel puțin două, de regulă trei limbi”.

Anatol Golea: „Italiana nu o cunosc toți, însă engleza, franceza și germana o cunoaște aproape toată lumea. În 1998-1999 am trecut un stagiu într-o agenție informațională în Elveția. Dimineața avea loc ședință organizatorică...”

Europa Liberă: Și toată lumea a început să vorbească în diferite limbi și se înțelegeau perfect.

Anatol Golea: „Am fost pur și simplu șocat când ei au început să vorbească în franceză, apoi în engleză, apoi au trecut la germană și timp de o oră vorbeau în trei limbi. Cineva mai spunea câte ceva în italiană”.

Europa Liberă: Și se ei înțelegeau unii pe alții.

Anatol Golea: „Da, și ei se înțelegeau reciproc”.

Ruslan Uscov: „Sunt de acord cu Natalia: nu am avut timp suficient, nu avem răbdare, vrem schimbări aici și acum. Ceea ce ați văzut în Elveția este un produs istoric de cinci sute de ani”.

Anatol Golea: „De acord”.

Ruslan Uscov: „Iar noi aici vrem să o facem în 20-30 de ani”.

Anatol Golea: În 30 de ani am fi trebuit să înțelegem măcar că limba nu poate deveni un măr al discordiei, ci dimpotrivă...”

Europa Liberă: Trebuie să fie un instrument…

Anatol Golea: „Trebuie să fie un element de consolidare”.

Europa Liberă: Toată lumea citește câte ceva din istorie, dar pentru mine a fost o descoperire uimitoare să vizitez Malaysia, o fostă colonie în care limba engleză...

Ruslan Uscov: „Nu este negată...”

Europa Liberă: Nu, aceasta este limba de stat. Și dacă vom lua toate fostele colonii, n-aș vrea să compar...

Anatol Golea: „Cunosc fie franceza, fie engleza”.

Europa Liberă:: Da, n-aș vrea să spun că suntem o fostă colonie, însă dacă vom duce la extremă...

Ruslan Uscov: „De ce? Rusia era un imperiu continental”.

Europa Liberă:: Da, dacă vom spune lucrurilor pe nume, suntem o fostă colonie. Practic în toate fostele colonii limbile franceză sau engleză sunt astăzi limbi de stat. Oamenii au acceptat-o cumva.

​Ruslan Uscov: „Totodată nu putem spune că regimul colonial a fost acolo unul mai moale. Cred că acolo acesta a fost mult mai dur”.

Europa Liberă:: A fost chiar mai aspru, însă acolo limba este percepută ca un instrument. Am vorbit cu cetățenii Malaysiei care mi-au explicat că în momentul când ei luau această decizie a fost clar că va fi mult mai ușor să nu traducă legile. De ce să le scrii în limba malaysiană dacă poți să le aplici foarte calm în limba engleză. Un scop utilitar.

Anatol Golea: „Așa cum a mai spus Ruslan, pentru aceasta este nevoie de ani, dacă nu chiar secole. Noi, pe de o parte, vrem să o obținem deodată. Pe de altă parte, politicienii au nevoie de instrumente pentru speculație”.

Ruslan Uscov: „Politicienii, din păcate, se joacă...”

Anatol Golea: „Totul vine în valuri: anii ’90, începutul anilor 2000 când Roșca scotea lumea în stradă, deoarece comuniștii au vrut să scoată denumirea „român” din licee. Apropo, a fost un val când am pierdut zeci, dacă nu chiar sute de lectori, profesori de liceu. Mai mulți pedagogi din liceele cu predare în limba română au plecat atunci în România. Fiul meu învăța atunci în Liceul „Gheorghe Asachi” din care au plecat 3-4-5 cei mai buni profesori. În 2013 ne-am întors la denumirea limbii: română sau moldovenească, decizia Curții Constituționale. Au trecut încă cinci ani și am început să uităm că problema limbii divizează societatea. Iată și un motiv. Veți vedea că această temă va fi exploatată până la alegerile parlamentare.

Europa Liberă:: Desigur!

Anatol Golea: „Va fi elaborat un proiect de lege care va fi promovat, dezbătut. Și aceasta va deveni una din temele centrale ale alegerilor viitoare”.

Europa Liberă:: Va fi un mainsteam. Deoarece acel care va încerca pe acest fundal să vorbească despre justiție, reforme, canalizare, corupție, va fi pur și simplu înăbușit de tema limbii.

Ruslan Uscov: „Limba în care discutați problema corupției, este un lucru principial”.

Anatol Golea: „Cineva scria pe rețelele de socializare că indiferent de limbă în care vom întreba, unde este miliardul furat...”

Ruslan Uscov: „Da, de parcă funcționarii corupți care vorbesc în rusă sau în română astfel vor înceta să fie corupți”.

Europa Liberă:: Revenind la problema fostelor colonii, aș vrea să vă întreb: poate problema constă în faptul că, de exemplu, fostele colonii franceze sau engleze au astăzi în calitate de colonizatori statele europene. Nu spun acum că ele sunt ideale, nu spun că acolo nu se încalcă drepturile , însă oricum sunt niște modele europene...

Ruslan Uscov: „Care sunt mai atractive...”

Europa Liberă:: …Dacă le vom compara cu modelul rus de azi, vor fi lucruri puțin diferite. Poate, de aceea mulți oameni se opun atât de hotărât, și la noi această problemă rămâne atît de dureroasă, deoarece fostul nostru colonizator nu este un stat democratic?

Ruslan Uscov: „Contează și aceasta. Este important să înțelegem că pe fundalul controverselor între Rusia și Europa multă informație în cadrul războiului informațional noi preluăm din presa locală, dar mai ales din sursele străine”.

Europa Liberă:: În limba rusă sau română.

Ruslan Uscov: „Da, putem citi publicațiile locale care preiau știrile din sursele aflate în afara țării. Respectiv, suntem implicați într-un război care nu ne aparține, mai exact, avem aici un ecou al războiului informațional între Rusia și Europa”.

Anatol Golea: „Da, un astfel de fenomen există, însă limba nu trebuie să sufere: nici limba rusă, nici cea română nu trebuie să sufere pentru că cuiva nu-i place Putin sau mareșalul Antonescu. Deoarece există cultură, până la urmă, există opere de artă, literatura...”

Europa Liberă:: Care trebuie să fie libere de politică. Mai ales cea contemporană.

Ruslan Uscov: „Acum vorbim despre oameni ideali. Noi însă trăim într-o țară concretă cu oameni concreți”.

Europa Liberă:: Bine, dar cum vedeți dvs. rezolvarea acestei probleme? Suntem iarăși atrași într-o discuție care va aduce beneficii doar politicienilor. Ne vom supăra încă o dată, ne vom certa...

Anatol Golea: „Ruslan a zis că avem nevoie de ani și secole pentru aceasta”.

Ruslan Uscov: „Noi nu avem un lider. N-aș zice că sunt un pesimist, însă vorbind în mod obiectiv, nu văd premise pentru ca situația cu constucția democratică la noi...”

Europa Liberă:: Sunt elementele construcției democratice.

Ruslan Uscov: „Da, toleranța reală reprezintă o parte a procesului democratic. Eu nu văd premisele acestui proces, deoarece chiar și liderii de idei progresive nu sunt liberi de idei naționaliste sau xenofobe. Adică, la noi, oamenii care promovează ideile sociale progresive, sunt ei înșiși niște xenofobi. Pentru mine aceasta este o mare problemă”.

Anatol Golea: „Din păcate, politicienii au înțeles că aceasta funcționează. În limbajul cotidian, aceasta înseamnă că „Poporul înghite”. Iar dacă poporul o înghite, de ce să nu o folosim. Cu ajutorul Curții Constituționale care este foare eficace. Voi reaminti doar că decizia din 4 martie 2016 despre alegerile prezidențiale directe a fost și ea luată trecând limita legislației actuale. În ceea ce privește limba română. Mai mulți vorbitori nativi sunt de acord că este limba română, însă majoritatea este de acord că președintele trebuie ales de întreg popor. Dar felul în care a fost luată această decizie mă face să mă îndoiesc dacă acest lucru este corect sau nu”.

Europa Liberă:: Să trecem la concluzii. Ce propuneți dvs. în calitate de reprezentanți ai populației moldovenești progresive, ce propuneți cetățenilor să facă în această situație. Să o ignore?

Ruslan Uscov: „Noi nu o putem ignora. De fapt, metodele reale sunt atât de neinteresante, neatractive, nespectaculoase: iluminare, dezvoltare, autoformare...”

Europa Liberă:: Lectura cărților…

Ruslan Uscov: „…Lectura cărților, cunoașterea lumii. Sunt lucruri pe care nu le poți băga în creier. Poate, cânda se va ajunge la aceasta, însă nu acum”.

Europa Liberă:: Aceasta deja nu mai funcționează la nivel de lozinci electorale.

Ruslan Uscov: „De aceea, din păcate, dacă vom vorbi despre metodele reale, acestea sunt plictisitoare, de lucru, de durată și neatractive. Rețetele pe care le propun politicienii...”

Europa Liberă:: Și încep cu cei șapte ani de acasă...

Ruslan Uscov: „Da, desigur...”

Anatol Golea: „A lucra împotriva politicienilor, împotriva temelor pe care ei ni le impun. Însă noi, jurnaliștii, suntem nevoiți să fim în trend, am spus-o deja”.

Europa Liberă:: Mi se pare că prin discuția noastră de azi noi am lucrat împotriva.

Anatol Golea: „Da, în astfel de discuții cu prietenii mei vorbitori de limbă rusă încerc să explic, ce concret s-a schimbat pentru voi? Ce a fost până la decizia Curții Constituționale, ce a fost împotriva. Deoarece, dacă observați, atunci când vor să facă un lucru rău, ei o fac și fără permisiunea Curții Consituționale”.

Europa Liberă:: Desigur.

Anatol Golea: „Voi aduce un exemplu. Ministerul Sănătății întotdeauna traducea toate instrucțiile pentru medicamente în limba rusă. De câțiva ani acest lucru nu se face. În viziunea mea, este o problemă mult mai gravă decât faptul dacă ați putea scrie o petiție”.

Ruslan Uscov: „Absolut de acord”.

Europa Liberă:: Desigur. Deoarece pensionarii vorbitori de limbă rusă nu vor mai putea învăța limba română.

Anatol Golea: „Dacă un vorbitor de limbă rusă o dată la cinci ani va dori să scrie o petiție, el se va adresa la Ruslan Uscov, avocat și jurist, care va traduce aceasta în limba română, va pune ștampila și o va trimite. Și nu este nici o problemă. Însă medicamentul pentru o bătrână...”

Europa Liberă:: Care primește o pensie mizerabilă...

Anatol Golea: „Acolo nici nu se vede nimic...”

Ruslan Uscov: „Am vrut să mai spun că, de fapt, este expresia nu atât a naționalismului, cât a indiferenței. Ceea ce este scris în limba română este puțin...”

Europa Liberă:: Și este scris foarte mărunt, trebuie să citești cu lupa.

Ruslan Uscov: „Da. Deci, nu este o problemă de limbă, ci de o atitudine indiferentă”.

Anatol Golea: „Acolo mai sunt termeni în română pe care eu nici în rusă nu le cunosc, deși sunt vorbitor nativ. Iată un exemplu a faptului că suntem pur și simplu păcăliți. Fac ce vor, dar ne păcălesc prin astfel de decizii. Noi nu trebuie să cedăm”.

Europa Liberă:: Noi vom fi împotriva.

Ruslan Uscov: „Da, trebuie să existe o rezistență”.

Europa Liberă:: Vă mulțumesc mult pentru o discuție interesantă. Ne vom vedea la „Europa Liberă” exact peste o lună.