Odată învestit în funcție, noul ministru al Sănătății, Emil Ceban, a mers prin raioanele țării, unde s-a întâlnit cu medicii din regiune, ca să le asculte problemele, dar și să le vorbească despre ce schimbări vrea să facă în anul 2026. Unul dintre subiectele abordate a fost „consolidarea asistenței medicale primare”, adică a medicinei de familie.
Potrivit Ministerului Sănătății, care a răspuns la o solicitare a Europei Libere, aceasta presupune „asigurarea existenței în fiecare localitate a unei instituții de asistență medicală primară dotată cu infrastructură modernă și accesibilă tuturor categoriilor de populație, în special copiilor, femeilor însărcinate, persoanelor în etate și grupurilor vulnerabile”.
Ministerul susține că, după o evaluare amănunțită a tuturor instituțiilor din țară care acordă asistență medicală primară, a identificat „unele neajunsuri și probleme” ce țin de organizarea activității acestora, precum și „nemulțumirea populației față de modalitatea de prestare a serviciilor medicale, în mod special în zonele rurale”.
Ministrul Sănătății, Emil Ceban, la o întâlnire cu medicii din raioanele Edineț, Ocnița, Briceni, Dondușeni și Râșcani
Ce vrea să facă mai exact Ministerul Sănătății
Începând cu anul 2007, centrele de sănătate amplasate în sate care întruneau anumite condiții au trecut la autonomie. Asta însemna că aceste centre sunt la autogestiune, au independență juridică și financiară, sunt fondate de consiliul raional și oferă servicii medicale primare.
Potrivit datelor oferite de Ministerul Sănătății, la 1 ianuarie 2025, în R. Moldova erau 240 de centre de sănătate autonome (inclusiv 14 în suburbiile municipiului Chișinău), cu 604 oficii ale medicului de familie şi 361 de oficii de sănătate.
Un ordin semnat de fosta ministră a sănătății, Ala Nemerenco, care în acest moment este suspendat, arăta că o instituție publică de asistență primară autonomă urmează să aibă pe listele de înregistrare nu mai puțin de 7.500 de persoane, cel puțin 4 medici de familie și să dispună de spațiu ce ar corespunde normelor igienice necesare.
Astfel, centrele de sănătate autonome din sate care nu întrunesc aceste condiții vor fi absorbite de alte centre de sănătate, inclusiv de cele raionale.
Medicii de familie cu care am discutat au păreri împărțite despre aceste modificări. Cei care trebuie să fuzioneze cu centrele de sănătate mai mari spun că nu sunt de acord, iar șefii centrelor de sănătatea care îi vor absorbi spun că sunt schimbări binevenite, dar trebuie să se ia în considerare mai multe aspecte.
„Noi am mai lucrat așa și nu a fost bine”
Andrei Toma este șeful Centrului de Sănătate din Mihăileni, raionul Râșcani și a obținut statutul de autonomie în anul 2013. Spune că ceea ce vrea să facă acum Ministerul Sănătății este ceea ce a existat cândva, adică toate centrele de sănătate din sate erau gestionate de centrele de sănătate raionale.
Andrei Toma, șeful Centrului de Sănătate din Mihăileni, raionul Râșcani
„Nu sunt de acord, deja avem 12 ani de autonomie, singuri gestionăm bugetul, avem propriii indicatori de performanță. Acum se dorește să fie centrul de sănătate raional și noi să activăm ca oficii. Desigur că sunt plusuri și minusuri”, a declarat acesta pentru Europa Liberă.
Maia Strătilă, șefa Centrului de Sănătate Răspopeni, Șoldănești, spune că această reformă se face „cu scopul declarat de a spori accesul populației la serviciile medicale”, dar că ea nu vede cum se va întâmpla asta la modul practic în urma acestor schimbări.
„Suntem doi medici și avem în evidență 3.100 de persoane, avem laborator, bugetul nostru. Serviciile care nu se prestează aici se fac în alte instituții cu care avem contract și eu acum văd acces destul de favorabil al pacienților la servicii medicale. După fuziune nu se știe ce va fi cu laboratoarele - dacă vor fi centralizate, atunci accesul populației la servicii medicale va fi destul de dificil”, a menționat doctorul.
Reportaj despre Lidia Tofan, în vârstă de 65 de ani, medic de familie pentru patru sate din raionul Drochia — Cotova, Măcăreuca, Palanca și Șalvirii Noi — având în evidență peste 3.000 de pacienți.
Your browser doesn’t support HTML5
(Video) Un medic la patru sate
Potrivit Ministerului Sănătății, laboratoarele nu vor fi închise, ci se va analiza dacă acestea „corespund cerințelor prestabilite pentru prestarea serviciilor de calitate”.
Nici Svetlana Niculiță, șefa Centrului de Sănătate Sadaclia din Basarabeasca, nu este de acord cu noile modificări.
„Concentrarea banilor va fi toată în raion și nevoile noastre ce țin de reparație nu vor fi văzute. Noi am mai lucrat așa și nu a fost bine. Nu va fi așa mare accesul la servicii medicale”, spune doctorul, care lucrează la Sadaclia alături de un medic de familie în vârstă de 76 de ani.
Centrul de Sănătate din Sadaclia are în gestiune și comuna Iserlia, care are în componența sa alte patru sate. În total, centrul are în evidență 4.400 de persoane.
„Am luat comuna Iserlia cu zece ani în urmă și era într-o stare deplorabilă. Nu era nici sală de proceduri, era o încăpere cu mucegai, pacienții stăteau în picioare. Cu ajutorul Companiei Naționale pentru Asigurări în Medicină am făcut reparație și am schimbat acoperișul. Am cumpărat scaune din banii noștri pentru pacienți. S-a investit nu numai financiar, dar și o bucățică din suflet în fiecare sat”, povestește Svetlana Niculiță.
Medicul spune că reforma încă nu este definitivată, dar că aceasta nu ar aduce „niciun beneficiu nici pentru pacienți, nici pentru medici”.
„Reforma va stabili cât de eficiente sunt atâtea centre de sănătate”
Gabriela Sandu este șefa Centrului de Sănătate Râșcani, care mai are în subordine șapte oficii ale medicilor de familie.
„În Raionul Râșcani sunt nouă centre de sănătate autonome. Reforma va stabili cât de eficiente sunt atâtea centre de sănătate, pentru că populație este puțină și medici nu sunt. Se va analiza situația din fiecare centru, oficiu și se va decide ce se va face”, spune ea.
„De exemplu, avem centrul de Sănătate Zăicani, care are în gestiune oficiul de sănătate Pociumbăuți. Sătenii din Pociumbăuți nu au transport direct către Zăicani, populația mai bine ar veni la Centrul de Sănătate Râșcani, unde au microbuz de două ori pe săptămână”, explică medicul.
Oleg Belbas, medic de familie
Oleg Belbas, șeful Centrului de Sănătate Ungheni, spune că prin noua reformă se vrea „mai puțini șefi”. „Specialistul care este și medic, și administrator nu aduce calitate”, a declarat acesta pentru Europa Liberă.
Totuși, medicul este de părere că noua reformă nu va rezolva problema deficitului de medici de familie cu care se confruntă de ani buni R. Moldova.
La 1 ianuarie 2025, în R. Moldova activau 1.589 de medici de familie, aproape 400 dintre ei fiind de peste 65 de ani. Sistemul de sănătate mai are nevoie de 259 de astfel de medici.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te