Cum îi determină războiul din Ucraina pe cehi să regândească legăturile cu China

Acceptând o convorbire telefonică de 15 minute cu omologul său taiwanez, președintele ales al Cehiei, Petr Pavel, a încălcat zeci de ani de protocol diplomatic și a pregătit terenul pentru o nouă eră a relațiilor dintre Europa și China, eră al cărei vârf de lance ar putea fi țara sa.

Convorbirea telefonică cu președintele taiwanez Tsai Ing-Wen a avut loc pe 30 ianuarie, la scurt timp după ce Pavel a fost ales președinte al Republicii Cehe și a atras reacții din partea Beijingului, care a condamnat dialogul și a acuzat Praga că a trecut peste „o linie roșie”.

Discuția celor doi a marcat o abatere de la modul în care fuseseră tratate înainte relațiile cu politicienii de rang înalt din Taiwan. Schimburile oficiale sunt adesea limitate la funcționarii publici și la nivelurile inferioare ale ministerelor. Dar Pavel a devenit primul șef de stat european ales care a vorbit direct cu un lider taiwanez.

Demersul viitorului președinte ceh are loc în contextul în care Uniunea Europeană își regândește relația cu Beijingul - proces accelerat de modul în care China a gestionat pandemia COVID-19, de retorica sa diplomatică din ce în ce mai agresivă și de sprijinul continuu al Beijingului pentru Rusia, în ciuda invaziei neprovocate a acesteia în Ucraina.

„Nu ar trebui să lăsăm China să facă Taiwanului ceea ce Rusia face Ucrainei”, a declarat Petr Kolář, un fost diplomat ceh care a devenit consilierul lui Pavel în probleme de politică externă, într-un interviu acordat RFE/RL. „Cred că ceea ce se întâmplă în Ucraina se datorează faptului că Europa nu a transmis un mesaj clar către Rusia de-a lungul anilor. Acesta a fost un semnal de alarmă și arată cât de important este să arătăm de la bun început că democrațiile precum Taiwanul nu vor fi abandonate.”

Taiwanul s-a desprins de China în timpul războiului civil în 1949. Începând cu anii 1970, majoritatea țărilor au stabilit legături oficiale cu Beijingul, lăsând Taipeiul cu puțini prieteni, în timp ce puterea politică și economică a Chinei s-a extins la nivel global. Beijingul consideră Taiwanul ca fiind o provincie secesionistă și a promis că o va reunifica cu China continentală - chiar și prin forță, dacă este necesar.

Prin încălcarea precedentului diplomatic, Petr Kolář a declarat că Republica Cehă se află acum într-o bună poziție pentru a „influența sau convinge” alți lideri europeni să deschidă un nou drum în modul în care tratează cu Taiwanul. În ultimii ani, o serie de legislatori europeni din câteva țări au vizitat Taipei și s-au întâlnit cu conducerea taiwaneză, atrăgând mânia Beijingului.

Fost general NATO, Pavel a pregătit terenul pentru continuarea apropierii de Taiwan. În campania electorală și în urma convorbirii cu Tsai, el a promis să se întâlnească personal cu președintele taiwanez - deși nu a precizat când, unde și în ce format va avea loc această întâlnire.

„Convorbirea telefonică dintre cei doi sparge gheața în această direcție", a declarat pentru RFE/RL Martin Hala, expert în China la Universitatea Carol din Praga și director al Sinopsis, un proiect care urmărește influența chineză în Europa. „Acum că cineva a deschis această cale, este mai probabil ca și alții să urmeze”.

Calea de urmat pentru Praga

Atitudinea lui Pavel cu privire la China și Taiwan marchează o ruptură clară cu cea a lui Miloš Zeman, președintele ceh în exercițiu care va rămâne în funcție până în martie.

Președintele ceh Milos Zeman (dreapta) la o bere cu liderul chinez Xi Jinping în timpul unei vizite de stat la Praga în 2016.

În perioada de președinție al lui Zeman - o perioadă de zece ani, împărțită în două mandate de cinci ani - el a căutat să întărească legăturile cu China și a adoptat o linie pro-Beijing în multe probleme legate de drepturile omului, în speranța de a atrage mai multe investiții chinezești. O decizie care a atras atenția internațională și a stârnit critici la nivel național a fost aceea luată de Zeman care l-a numit pe Ye Jianming, fost președinte al China Energy Company, în calitate de consilier economic onorific. Miliardarul a fost reținut în 2018 de către autoritățile chineze, iar locul unde se află acesta este încă necunoscut.

Kolář - care este astăzi consultant politic, dar care a fost, cu ani în urmă, ambasador al Pragăi în Rusia - spune că Pavel caută să își alinieze opiniile de politică externă cu tradiția postcomunistă a Republicii Cehe de a susține democrația și drepturile omului la nivel global. El susține că sprijinul pentru Taiwan ar trebui să fie văzut ca parte a unei schimbări mai largi de paradigmă în Europa, modelată de invazia Rusiei în Ucraina.

În campania electorală, Pavel a susținut un sprijin european puternic pentru Ucraina și a declarat că prima sa călătorie în străinătate în calitate de președinte va fi la Kiev, alături de președintele slovac Zuzana Caputova. Invazia Ucrainei este „un memento că democrațiile europene trebuie să se concentreze asupra agresiunii Chinei față de Taiwan”, a spus el. „Trebuie să ne arătăm sprijinul acum, astfel încât Beijingul să nu fie tentat să folosească forța mai târziu, așa cum a făcut Rusia”.

Președintele ales al Cehiei, Petr Pavel, se întâlnește cu președinta Slovaciei, Zuzana Caputova, pe scenă, în timpul nopții electorale de la Praga.

În conformitate cu Constituția cehă, președinția deține, în principal, puteri ceremoniale, dar președinții pot exercita o influență informală semnificativă asupra deciziilor cheie, în special în domeniul politicii externe. Funcția rămâne separată de guvernul condus de prim-ministru, care deține puterea de a guverna și de a elabora politicile de guvernare.

Însă, spre deosebire de Zeman, opiniile lui Pavel cu privire la Taiwan, Rusia și alte probleme de politică externă se aliniază cu cele ale guvernului de coaliție al premierului ceh Petr Fiala, ceea ce ar putea deschide o rară eră de unitate.

Taiwanul, care este esențial pentru lanțurile de aprovizionare globale, a devenit un investitor mai mare decât China în Republica Cehă, iar companiile taiwaneze continuă să își extindă legăturile cu Europa.

Taiwanul produce peste 90 % din semiconductorii din lume, care sunt esențiali pentru fabricarea unei varietăți de produse de uz cotidian și de înaltă tehnologie, vitale pentru economiile din întreaga lume.

"Taiwanul înțelege că există o oportunitate acum, când Europa este în proces de regândire a relației sale cu China", a declarat pentru RFE/RL Zsuzsa Anna Ferenczy, bursieră la Universitatea Națională Dong Hwa din Taiwan și fost consilier al Parlamentului European. "Statele membre individuale din UE sunt mai dispuse să se exprime și să ofere noi forme de sprijin pentru Taiwan. Taipei speră să valorifice acest lucru".

O nouă realitate în Europa Centrală și de Est

Ca răspuns la convorbirea telefonică a lui Pavel cu Tsai, Beijingul a acuzat Republica Cehă de încălcarea "Principiului unei singure Chine", conform căruia Beijingul se consideră singurul guvern legitim al Chinei și vede Taiwanul ca pe o provincie separatistă.

Doar 13 țări și Vaticanul au relații diplomatice oficiale cu Taiwanul și recunosc insula de 24 de milioane de locuitori ca stat independent. Multe guverne occidentale nu contestă în mod deschis pretențiile Chinei față de Taiwan, dar nici nu le susțin.

„Este în interesul Republicii Cehe să consolideze relațiile cu Taiwanul și cu alți parteneri democratici din regiunea Indo-Pacific”, a declarat ministrul ceh de externe Jan Lipavsky într-un interviu recent pentru Politico. „Avem propria noastră politică 'O singură China'. Nimic nu s-a schimbat".

Oferirea unei recunoașteri formale Taiwanului nu este în cărți pentru Praga sau alte țări UE. Dar analiștii și oficialii recunosc că țările din bloc ar putea adopta o linie mai îndrăzneață față de Beijing și Taipei.

Această schimbare se pregătește în Republica Cehă și în întreaga Europă Centrală și de Est - cu excepția Ungariei - de mai mulți ani. Președintele Senatului ceh, Milos Vystrcil, a condus o delegație în Taiwan în 2020, iar parlamentele ceh și slovac l-au primit pe ministrul taiwanez de externe Joseph Wu pentru vizite fără precedent în 2021.

Ministrul taiwanez de externe, Joseph Wu (dreapta), primește o medalie comemorativă din partea președintelui Senatului ceh, Milos Vystrcil, în timpul vizitei sale din 2021 la Praga.

Așa-numita inițiativă „17+1” a Beijingului - China și 17 state din Europa Centrală și de Est - s-a destrămat în ultimii ani. Lituania s-a retras în 2021, iar Estonia și Letonia i-au urmat exemplul după invazia Rusiei în Ucraina și sprijinul acordat de China Moscovei. Alți membri, cum ar fi Republica Cehă și Slovacia, nu au părăsit formatul în mod oficial, dar și-au redus participarea.

"Relația noastră cu China este în curs de revizuire", a declarat Lipavsky pentru The New York Times într-un interviu acordat în februarie. "A apărut o nouă realitate geopolitică".