Curtea Constituțională a trimis înapoi guvernului proiectul de modificare a Constituției care ar urma să sporească independența judecătorilor și prin care UE își condiționează asistența financiară pentru Chișinău. Deși a constatat carențe doar în cazul unora dintre propuneri, Curtea a invalidat întregul proiect, iar întrebarea care se pune acum e dacă va mai exista voință politică la Chișinău pentru o a patra tentativă de amendare a Constituției, în favoarea independenței magistraților.
Your browser doesn’t support HTML5
Curtea Constituțională a întors Guvernului proiectul privind independența magistraților
Când în această vară reușise într-un sfârșit să obțină o tranșă - una singură - din asistența macrofinanciară europeană blocată de mai multă vreme, finalizarea proiectului respectiv de modificare a Constituției fusese una din condițiile îndeplinite atunci de guvernul Chicu.
Proiectul propune două îmbunătățiri mai importante: una care spune că magistrații nu mai trebuie să fie numiți inițial pe un termen de încercare, de cinci ani, și abia ulterior dacă merită - pe viață, și alta care exclude parlamentul din procesul de numire a magistraților.
Domnica Monale
Curtea nu a contrazis, prin decizia de marți, aceste două propuneri mai importante, dar a adus în schimb critici dure la felul cum a respectat guvernul procedurile de amendare a Constituției, așa cum a explicat amănunțit într-un briefing președinta instanței, Domnica Manole:
„Hotărârea guvernului prin care s-a adoptat proiectul de modificare a Constituției nu era publicată în Monitorul oficial în momentul înaintării sesizării, iar asta înseamnă că hotărârea era inexistentă. De asemenea, Curtea a observat că proiectul de lege diferă după conținut de proiectul de lege înaintat de guvern spre avizare Curții.
Proiectul de lege diferă după conținut de proiectul de lege înaintat spre avizare Curții...
De aceea, pentru a preveni incertitudinile care ar putea apărea la înaintarea unui proiect viitor de modificare a constituției, Curtea a analizat totuși proiectul.”
Pe lângă constatarea că guvernul ar fi încălcat procedurile, proiectului i s-au mai adus astăzi de către curte câteva reproșuri, dar nu prea însemnate, cel puțin la părerea președintelui Centrului de Resurse Juridice de la Chișinău, Vladislav Gribincea:
Vladislav Gribincea
„Urmare a hotărârii de astăzi, întreb procesul trebuie reînceput de la început. Întrebarea este dacă m ai există voință politică acum, pentru reluarea procesului de la început. Și a doua chestiune: vor fi alegeri prezidențiale, s-ar putea dizolva parlamentul – deci, nu mai poți modifica constituția pentru că parlamentul va fi dizolvat.”
Cel care a primit cu cea mai mare insatisfacție hotărârea Curții Constituționale pare a fi totuși Ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi:
Este un aviz absolut imprevizibil...
„Este un aviz absolut imprevizibil. Pentru că proiectul respectiv de lege este o condiționalitate agreată de către guvernul R. Moldova și UE, în forma în care a fost prezentată CC, este în deplină concordanță cu recomandările Comisiei de la Veneția și este o condiționalitate a memorandumului de în țelegere cu UE, așa numitul Omnibus.
Fadei Nagacevschi
Deci, datorită acestui aviz situația devine incertă în ceea ce privește posibilitatea R. Moldova de a-și executa obligațiile internaționale. Ce vom face? Deja am sesizat partenerii, Consiliu Europei, Mâine merg la Strasburg, ca să discut la Comisia de la Veneția în vederea identificării de soluții pentru depășirea acestei probleme.”
Termenul de încercare de 5 ani pentru magistrați și participarea parlamentului în procesul de promovare în carieră a magistraților sunt două practici ce se crede că ar afecta grav independența judecătorilor, iar cazul magistratului Mihai Murguleț, care a trebuit să se despartă de meserie după ce a reclamat influențe abuzive pe interiorul sistemului, sau a judecătoarei Viorica Puica, care nu a ajuns nici acum în Curtea Supremă de Justiție, candidatura sa fiind blocată în parlament după un concurs câștigat în consiliul de magistrați, sunt două exemple de referință.
Cu decizia de astăzi a Curții, soluționarea celor două probleme se amână, așadar, pe un termen nelimitat, cel mai curând până după alegerile prezidențiale dacă nu pentru totdeauna.