În primul caz, CEC a respins cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatei independente Ludmila Corsun, după ce membrii comisiei au constatat că ea nu cunoaște limba română la nivel corespunzător.
În cazul lui Valeriu Pleșca, CEC a constatat că ședința Consiliului național politic al Partidului Social Democrat European (PSDE), la care a fost desemnată candidatura lui, nu a întrunit cvorumul. În plus, atunci când a depus actele, Pleșca era încă președinte al unui alt partid.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | De ce candidații la prezidențiale cer semnăturile moldovenilor?
PSDE a emis o declarație prin care și-a exprimat dezamăgirea în raport cu decizia instanței de a lăsa în vigoare hotărârea CEC, calificând-o drept „absurdă, neîntemeiată” și „motivată politic”.
„Valeriu Pleșca este o personalitate cunoscută în R. Moldova și este evident că, având susținerea celei de-a treia ca pondere forță politică din țară (în baza rezultatelor alegerilor locale generale) avea toate șansele să înregistreze un rezultat bun în alegerile prezidențiale”, se arată în declarația PSDE.
Până în prezent, CEC a înregistrat 12 grupuri de inițiativă. Acestea urmează să strângă semnături pentru următorii candidați: Maia Sandu; Ion Chicu; Vasile Tarlev; Alexandr Stoianoglo; Octavian Țîcu; Tudor Ulianovschi; Renato Usatîi; Irina Vlah; Igor Munteanu; Victoria Furtună; Andrei Năstase.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te