Viața pictorului Alphonse Mucha s-a schimbat după vizita făcută în Bosnia-Herțegovina în intenția de o deschide către lumea civilizată. A fost o vizită cu un impact profund nu doar asupra imaginii Bosniei în Europa ci și asupra vieții artistului.
Alphonse Mucha (1860-1939) a fost un artist ceh care s-a făcut cunoscut prin afișele sale fantastice cu femei frumoase, create pentru a ilustra campanii publicitare.
Un afiș publicitar pictat de Mucha în Franța
Pe când picta acest afiș, în 1899, pentru șampania Moet, Mucha a câștigat un comision bine plătit pentru decorarea pavilionului Bosniei-Herțegovina la Expoziția Universală de la Paris, 1900.
Ilustrație înfățișând clădirile, în cea mai mare parte temporare, ale Expoziției de la Paris, deschisă din primăvară până în toamnă în 1900
Expoziția prezenta realizările tehnice și culturale din 40 de țări, care și-au construit pavilioane pentru eveniment.
Țărani bosniaci fotografiați în anii 1890
Înainte de deschiderea expoziției, Mucha a primit un abonament feroviar pentru a călători prin Bosnia în vederea cercetărilor. Ulterior, scria: „Am fost nu numai foarte mulțumit de călătoria mea, ci și uimit. Ceea ce căutam atât de intens în tot acest timp am găsit printre slavii din Balcani. ”
O femeie bosniacă îmbrăcată în costum tradițional, anii 1890.
Mucha, a cărui patrie se afla și ea sub controlul austro-ungar, a remarcat că, în timp ce ilustra „evenimentele glorioase și tragice din istoria [Bosniei], m-am gândit la bucuriile și durerile propriei mele țări și ale tuturor slavilor”.
Pavilionul bosniac (stânga) de pe malurile fluviului Sena. Structura a fost inspirată de arhitectura lesne de recunoscut a castelului Gradacac din Bosnia. În dreapta este pavilionul maghiar.
Efortul lui Mucha de a prezenta Bosnia vizitatorilor de la Expo Paris (48 de milioane, după estimări) a fost finanțat de Imperiul Austro-Ungar, dornic să prezinte teritoriul balcanic ca pe o „colonie model”.
Modele pozând pentru Mucha în timpul pictării diferitelor frize care ornau pavilionul bosniac
Interiorul pavilionului bosniac după ce a fost deschis pentru public. Sub arcadă, se poate vedea o reprezentare picturală a unei piețe din Sarajevo iar dedesubt sunt covoare tradiționale.
Detaliu al uneia dintre frizele lui Mucha, acum expuse în Petit Palais din Paris. Pictura este situată în partea de sus a cadrului fotografiei anterioare.
Pentru acele picturi de mari dimensiuni, Mucha s-a inspirat din legendele și istoria bosniacă.
O friză care ilustrează credințele catolică, ortodoxă și musulmană, cele trei religii majore ale țării. Spațiile negre sunt decupate în locul unde erau amplasate ușile sau ferestrele în timpul expoziției.
„Bosniaci" preistorici reprezentați într-o pictură de mari dimensiuni în interiorul pavilionului.
Pictura centrală a pavilionului bosniac
Deși și-a petrecut mare parte din viața creatoare la Paris, Alphonse Mucha s-a considerat mereu un artist ceh.
Statuia unui războinic călare înconjurată de lucrările lui Mucha
Faimoasa actriță Sarah Bernhardt își descria prietenul colaborator ca pe „un ceh din Moravia nu numai prin naștere și origine, ci și prin simțire, prin convingere și prin patriotism”.
Femei bosniace țesând în interiorul pavilionului
Un reportaj publicat de revista Scientific American spunea lapidar că pavilionul ilustrează „nu numai istoria [Bosniei], ci și progresele realizate în artele și industriile, agricultura, educația, căile ferate etc.”
Un afiș conceput de Mucha ca suvenir pentru cei care vizitau pavilionul bosniac
Pe când se străduia să ilustreze moștenirea strămoșilor săi slavi, Mucha a avut, după cum spunea mai târziu, un moment de revelație: „Era miezul nopții și acolo eram singur în studio ... printre poze, afișe și panouri. Am devenit deodată foarte surescitat. Mi-am văzut opera împodobind saloanele celei mai înalte societăți sau măgulind oamenii din marea lume cu portrete zâmbitoare și înnobilate. Am văzut cu ochii minții cărțile pline de scene de legendă, ghirlande florale și desene care glorificau frumusețea și tandrețea femeilor.
„Îmi risipeam astfel viața, viața mea prețioasă, în vreme ce națiunea mea era pusă să-și potolească setea bând apă din șanțuri ... În timp ce stăteam acolo meditând la toate acestea, am făcut un legământ solemn că îmi voi dedica restul viața creând pentru pentru națiunea mea".
Pictură gigantică din ciclul dedicat de Mucha istoriei slavilor
Operele expuse la Expoziția de la Paris i-au adus Legiunea de Onoare din partea guvernului francez. După aceea, Mucha a găsit un patron pentru a finanța Epopeea Slavă, ciclu de picturi ilustrând istoria și mitologia slavilor. A început această epopee picturală în 1910, când țara sa era încă parte a Imperiului Austro-Ungar și a terminat-o în 1928 - la 10 ani după ce Cehoslovacia a obținut independența.