Cât de dor ni s-a făcut tuturor de viața noastră de dinainte, de normalitate! (Dan Tăpălagă/G4Media)

Imagien generică

Revista presei românești

O analiză calmă, semnată pentru contributors.ro de profesorul Radu Carp, prezintă impasul major în care PSRM a reușit să arunce din nou scena politică din Republica Moldova odată cu demisia-surpriză a guvernului condus de Ion Chicu. Această demisie, prezentată de socialiștii lui Igor Dodon ca drum deschis pentru alegerile anticipate, riscă să fie, în realitate, exact opusul, arată Radu Carp. Dificultățile pe care le creează provin din textul Constitutției Republicii Moldova, unde sunt indicați clar pașii de făcut în caz de deces al primului ministru sau de imposibilitate de a-și îndeplini funcția, nu și în caz de demisie. Există totuși un alt articol din care se pot deduce două soluții, fără ca vreuna dintre ele să fie indicată expres: fie se numește un premier interimar din rândul echipei care a părăsit puterea, fie președintele desemnează un premier care va merge să obțină votul Parlamentului. Cum campania electorală a Maiei Sandu a pedalat continuu pe ideea necesității alegerilor anticipate, ca singură variantă în care se evită coabitarea, umarea ar fi că e nevoie ca Parlamentul să respingă două astfel de propuneri de premier și astfel să fie dizolvat. Radu Carp crede că cele două variante pot fi folosite în succesiune (un interimar, deocamdată, apoi desemnare) sau chiar simultan. Ce se întâmplă însă dacă PSRM refuză să dea un premier interimar, întrucât a dat deja semnalul că dorește să se retragă cu totul din poziția de putere pentru a lăsa întreaga responsabilitate pe umerii președintelui învestit acum nici o săptămână? „Desigur, scrie Radu Carp, Maia Sandu şi partidele care o susţin ar fi preferat ca Ion Chicu să rămână prim – ministru pentru ca acesta să fie ţinta tuturor nemulţumirilor. Retragerea sa forţează intrarea noului Preşedinte în jocul politic, mult prea rapid după preluarea funcţiei. Ar fi fost mult mai comod a vorbi în continuare despre alegeri anticipate, în condiţiile în care guvernul PSRM s-ar fi confruntat cu multiple probleme”, mai spune analistul. Ce-ar mai fi de făcut? Maia Sandu se poate trezi cu parlamentul rămas pe loc, dacă vreunul dintre candidații desemnați să conducă guvernul este acceptat. Sau poate risca – și e un mare risc! – „să propună un prim – ministru foarte bine pregătit şi o echipă ministerială pro-europeană şi să îndemne la un vot favorabil în Parlament, renunţând la ideea alegerilor anticipate”. Fapt este că „Politica din Republica Moldova este fascinantă deoarece orice este cunoscut din teoria ştiinţei politice sau a dreptului constituţional nu are un echivalent în ceea ce se întâmplă în realitate”.

Dan Tăpălagă (G4Media) încheie anul cu o reflecție asupra felului cum se vor fi resimțit traumele acestei pandemii între oameni. După un inventar a tot ce ne-a lipsit în ultimele nouă luni critice, din martie până acum, vine constatarea că viața s-a decolorat brusc, că „întâlnirile profesionale, fără strângeri de mână, bătăi pe umăr, cu zâmbetul de la revedere pierdut sub mască”, au devenit stranii. „Cât de dor ni s-a făcut tuturor de viața noastră de dinainte, de normalitate”. Dan Tăpălagă, care întrevede totuși motive de speranță odată cu vaccinul împotriva COVID-19. „Un an de sigurătate va lăsa urme adânci în viețile tuturor, ne va fi schimbat felul în care pășim prin lume. Dar poate vom prețui mai mult tot ce ne-a lipsit în acest an cumplit, atunci când ne vom întoarce la viețile noastre obișnuite și le vom da, din nou, un sens”.