Cât valorează punga electorală sau cum se pot cumpăra voturi (VIDEO)

Cât valorează punga electorală sau cum se pot cumpăra voturi

Într-un an care găzduiește două scrutine, politicienii din Republica Moldov se vor înghesui să le ofere votanților tot soiul de cadouri și promisiuni. În pachete se va pune orez, sare, zahăr, ulei… Cât valorează punga electorală sau cum se pot cumpăra voturi? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

Valentina Ursu

Punga, sacoșa, pliantul și diferitele atenții au devenit modele naționale de campanie electorală, doar că o pungă de făină dată unor oameni, care-și fac din ea zece pâini în schimbul a patru ani de foame, îi face pe unii alegători cu care am discutat la Orhei să înțeleagă prețul adevărat al votului din ziua alegerilor.

– „Iaca acum o să fie alegerile, în toamnă. De-amu se încep – vin de la toate partidele și toate promit multe și numai au trecut alegerile, gata, noi iarăși patru ani de zile suntem lăsați în voia sorții. Ei își hotărăsc întrebările lor acolo, în Parlament, businessul lor; fiecare parlamentar, vă spun sincer…”

Europa Liberă: Dar într-un an electoral, politicienii vin să cerșească votul alegătorului inclusiv cu aceste pomeni pe care le dau. Ian ziceți, care sunt pomenile cu care se cumpără votul?

– „Un kilogram de macaroane și niște ulei și un pensionar necăjit, care a lucrat în colhoz sau a lucrat în sovhoz și a ajuns la 700-800 de lei acum la pensie, se înțelege că el îi bucuros și de un litru de ulei acolo sau niște macaroane, niște orez. Și bani câteodată se dau. Toate partidele se ocupă cu așa ceva, numai că unii mai pe față, iar alții mai prin dos, peste cineva; nu ei neapărat să vină și să zică: „Na, domnule, 200 de lei, dar să ai în vedere să votezi pentru mine”.”

Europa Liberă: Și vina a cui este – a politicianului care dă pomană electorală sau a alegătorului care acceptă aceste daruri?

– „E vina și a noastră, că noi acceptăm aceasta; înseamnă că noi ne vindem, vindem votul care în loc să fie o bunăstare, să fie o bunătate pentru copii, că copiii noștri să șadă acasă.”

Europa Liberă: Dar aceste pomeni electorale sunt cumpărate din banii…?

– „Eu îmi închipui că din miliardul acela care a fost furat. Iată dați să luăm. Noi acum suntem în Orhei, așa-i? Uitați-vă câte magazine sociale se fac! Eu n-am nimic împotriva lui Shor, dar tot am oleacă împotriva lui. El îi judecat, l-au condamnat și el, omul, umblă liber, face ce vrea și dă pomeni, pur și simplu, ne mințesc (mint), dar nu numai cu magazinele acestea sociale.”

La Orhei

​Europa Liberă: Dar ce credeți despre aceste magazine sociale?

– „Bătrânul nostru care n-are niciun ajutor și-i singur, el de-acum îi mulțumit și cu asta că ia din magazinele acestea.”

Europa Liberă: Dar asta-i tot o pomană electorală?

– „D-apoi cum!? Îi o pomană. Dacă să nu scrie că-i magazinul lui Shor, dar să fie cum îi un magazin de stat, atunci ar fi altceva… Dar așa, cum nu-i pomană?! Eu când trec cu transportul și merg pe drumul acela de ocolire de la Orhei, șed niște mașini de acestea care târâie produsele și au câte-o remorcă din urmă și scrie „Shor” pe toate și-s vopsite. Agitația s-a început încă de când nu se terminaseră alegerile precedente și s-a început… E o bătaie de joc și-i o bătaie foarte mare; ne prostesc pe noi.”

Europa Liberă: E umilit cetățeanul care acceptă pomana electorală de la politician?

– „Da! Demnitatea unde-i, la fundul mării? Știți cum se zice: „Unde-i dreptatea, acolo-i și demnitatea”.”

Europa Liberă: Dar care-i prețul votului?

– „Sincer vă spun, nici nu știu cum să-l apreciez. El e prețios, dar la noi n-are valoare.”

Europa Liberă: Alegerile parlamentare din toamnă ce vor decide, care e miza lor?

– „Principalul lor le trebuie să se mențină acești care sunt acum; ei vor să se mențină cu orice preț și nu se știe care o să fie prețul.”

– „Trebuie alegătorii să-i voteze pe acei oameni care au să facă ceva treabă, dar acești oameni sunt numai pentru buzunarul lor, altceva nu-i interesează nimic.”

„Așa!... Și alegătorii se vând pentru un pachet de macaroane, de orez…”

​Europa Liberă: Într-un an electoral se fac multe promisiuni și politicienii merg cu pomeni electorale la alegători?

– „Așa!... Și alegătorii se vând pentru un pachet de macaroane, de orez…”

Europa Liberă: Dar de ce își vând votul?

– „Că așa trăim. Conducerea de azi a adus populația la așa o condiție, că pentru ceva îs gata să se vândă și așa mai departe. Au furat poporul și pe urmă tot din banii lui au cumpărat și-i dau și-l amăgesc, și-i mânjesc ochii ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Mai poate să se trezească cetățeanul, să renunțe la această pomană electorală?

– „Trebuie să se trezească, dacă n-o să se trezească, Moldova o să-și piardă statalitatea.”

Europa Liberă: Și cine poartă vina mai mare – politicianul care dă pomană sau alegătorul care ia această pomană?

– „Alegătorii! Alegătorul, alegătorul, pentru că se vinde pentru o pomană!”

Europa Liberă: La Orhei e cunoscută localitatea prin aceste magazine sociale, ajutoare sociale. Ce părere aveți?

– „Că-i gospodar, da! Dar că cumpără populația eu sunt împotrivă.”

Europa Liberă: Cine ajunge să fie cumpărător la aceste magazine sociale?

– „Nevoiașii care au nevoie; bătrânii se duc, pensionarii.”

Europa Liberă: Ați mers vreodată să faceți cumpărături?

– „Am mers, că eu îs pensionar. Tot de acolo cumpărăm – zahărul, uleiul, cârnațul, făina de grâu. Shor îi molodeț (bravo), el îi bravo băiat; să fie el sănătos!”

Europa Liberă: Puteți să-i dați votul lui?

– „Da, da!”

Europa Liberă: O să-i dați votul lui?

– „Da! Eu am 12 cumnați, am 40 de nepoți și pe toți o să-i pun să-l voteze pe Shor. El îi foarte bun om. Molodeț băiat!”

„Ei cam toți care-s acum parlamentari nu prea merită.”

​Europa Liberă: Anul acesta, 2018, este un an electoral. În toamnă o să fiți invitați să alegeți deputații în Parlamentul Republicii Moldova.

– „Da, o să alegem, o să alegem!”

Europa Liberă: Cine merită votul Dvs.?

– „Eu încă nu m-am gândit. Ei cam toți care-s acum parlamentari nu prea merită.”

Europa Liberă: Ce părere aveți despre politicienii care vin cu daruri, cu pomeni electorale?

– „Aceștia încă-s și mai răi. Ce credeți Dvs. că dacă duc pomeni, câteva daruri de astea, pe câte zile le duc? Pe două-trei. Și pe urmă omul acela nu tot suferă?”

Europa Liberă: Dar de ce alegătorul acceptă această pomană electorală?

– „Eu nu știu. Eu, de exemplu, niciodată în viață n-aș fi acceptat-o.”

Europa Liberă: Este o umilință pentru alegătorul care acceptă pomana electorală?

– „Asta-i o rușine! Eu nu-s împotrivă ca să fim în Uniunea Europeană, pentru că fiecare om vrea să trăiască bine, dar, ia uitați-vă, iar mai vine o tranșă – 100 de milioane de euro! Și ce credeți Dvs., noi, bătrânii, o să trăim mai bine ori nouă o să ne dea? Iarăși ne-au pus pe față paranja cu 6,7% la pensie. Ăștia-s bani?”

Europa Liberă: Moldovenii vorbesc că e mare gradul de corupție.

– „Foarte mare!”

Europa Liberă: Iar aceste pomeni electorale într-un fel tot vin să corupă alegătorul?

– „Tot corupție. Pomenile electorale îs corupție! Și-i corupție mare!”

Europa Liberă: Dar cei care acceptă aceste pomeni electorale se gândesc la calitatea clasei politice pentru următorii ani, pentru că deputații vor trebui acolo să facă legi bune pentru următorii patru ani?

– „Cei care acceptă îs (săraci) lipiți pământului, sărmanii, și n-au încotro și-s bucuroși că le-au dat, să aibă măcar pe trei-patru zile, să aibă…”

Europa Liberă: Și e o scuză că e sărac și a acceptat pachetul, punga cu daruri?

– „Și a acceptat, da. Nu-i scuză, dar mentalitatea omului, de atâta a acceptat. Eu, flămândă să fiu, n-aș accepta, pentru că eu aștept altceva. Nu această pomană, dar eu aștept o schimbare reală în țară, o aștept.”

Europa Liberă: Această mentalitate a moldoveanului care zice că „îl iert pe politicianul care a furat, că-mi dă și mie”?

– „Nu-l mai iert! Acei care au furat îs hoți. Și cum să iert hoțul? Pentru că eu am lucrat o viață cinstit, am lucrat cu copiii și eu sunt stimată de oamenii aceștia pe care eu i-am educat, i-am învățat. Ei mă stimează și eu pe dânșii îi stimez. Și niciodată în viață cei pe care eu i-am învățat, n-au să fie corupți și nici n-au să fie hoți.”

Europa Liberă: Cum trebuie să fie sluga alegătorului?

– „Deputatul trebuie să fie, în primul rând, cinstit, să nu fie corupt, să nu fie tare bogat și să nu aștepte numai bani, dar să aibă responsabilitate de oameni, de oamenii din țara lui. Și eu mă gândesc cum să votez de pe acum. Și am să votez corect. Și eu, și copiii mei.”

„Bine se trăiește, numai nu pentru toată lumea. Trei feluri trăiesc: trăiesc super, trăiesc de mijloc și o pătură, adică pensionarii și bolnavii – cel mai greu.”

​Europa Liberă: Ce valoare are votul?

– „Votul are valoare foarte mare; numai să nu fie cumpărat, dar să fie cinstit. Eu vă ascult; sunteți Valentina Ursu, eu ascult emisiunile Dvs. și vorbiți corect…”

– „Vă ascult la radio, vă ascult deseori.”

Europa Liberă: Ian ziceți, cum se trăiește în Moldova?

– „Bine se trăiește, numai nu pentru toată lumea. Trei feluri trăiesc: trăiesc super, trăiesc de mijloc și o pătură, adică pensionarii și bolnavii – cel mai greu.”

Europa Liberă: În toamnă vor fi alegeri parlamentare.

– „Alegeri, da, da, da…”

Europa Liberă: La ușile dvs., la porți o să vină să vă bată politicienii. Unii o să câștige simpatia Dvs. prin programele electorale, alții vin cu pomeni electorale.

– „Da, așa-i, așa-i.”

Europa Liberă: Ce înseamnă să-ți dai votul pentru un dar primit de la politician?

– „D-apoi asta înjosire se cheamă! Toate granturile care vin de peste hotare le pun întâi în buzunar și le spală prin alte bănci și gata. Uitați-vă, cu miliardul de-amu parcă s-a stins și parcă se uită, dar eu cred că norodul nu uită. Sperăm, sperăm că dl Plahotniuc poate, poate să facă, pentru că cu dânsul țin și țările cele mai bogate. Și tragem nădejde. Dorința mea-i așa, dacă m-ar întreba: ca republica să fie independentă, neutră și să se reunească împreună cu Transnistria, că-s oamenii noștri. Asta-i dorința mea. Nu ne trebuie unire nici cu România, nici cu Rusia. Noi am vărsat sânge pentru a fi independenți. Eu cu arma în mână am luptat, am mobilizat oamenii și i-am dus la apărarea integrității republicii.”

Europa Liberă: Aici, la Orhei, situația se schimbă în bine?

– „Dl Shor se străduiește, dar îi dirijat și el de sus, de dl Plahotniuc, dacă ei îs împreună…”

– „Deseori se spune că Shor face multe în Orhei. Face! Dar face din banii noștri pe care ni i-a furat. Și lumea spune: „Da, a furat, dar ceva face în Orhei”. Dar nu se gândește la aceea că copiii lor, nepoții lor trebuie să plătească miliardul pe care l-a furat Shor; Shor cu compania. Sunt mulți pensionari care îl cred, că așa-i mintea moldoveanului.”

„Votul meu nu poate fi cumpărat, că eu n-o să-mi dau niciodată votul pentru Shor. ”

​Europa Liberă: Votul Dvs. poate fi cumpărat cu 100 de lei sau cu un kilogram de zahăr?

– „Nici cu o mie de lei nu poate fi cumpărat. Votul meu nu poate fi cumpărat, că eu n-o să-mi dau niciodată votul pentru Shor. Și nici pomenile lui niciodată nu le iau, fiindcă cadourile lui la Paște asta-i ca și un cadou de la Irod, care l-a vândut pe Hristos. Eu pe Shor îl compar cu Irod, sincer vă spun.”

Europa Liberă: Ce valoare are votul cetățeanului, ce preț are?

– „Votul cetățeanului care gândește normal nu se cumpără, acel care poate că și din sărăcie se duce omul pentru un kilogram de zahăr sau o pereche de cizme de rezină pe care umblă Țuțu și i le dă. Se cumpără lumea cu așa ceva, că trăiesc greu la țară poate. Poate nici nu votează pentru dânșii…”

Europa Liberă: Dar dacă n-ar fi sărăcie, n-ar accepta votantul să ia pomana electorală?

– „Eu cred că nu. Cu toate că nici n-aș zice că… sunt și săraci, dar nu mai trăiește lumea chiar atât de greu că trebuie să se cumpere cu toate pomenile acestea.”

Europa Liberă: Dacă ați fi politician, ați cumpăra Dvs. votul de la alegător?

– „Nicidecum, nicidecum!”

Europa Liberă: Dar cum l-ați convinge să vă voteze?

– „Cu rațiunea și dacă dai promisiunea, trebuie s-o îndeplinești. Să nu te bați cu pumnul în piept că „eu o să birui”. Sau acum pe Dodon să-l luăm. El prin biserică își face politica! Asta-i cel mai urât și cel mai dezgustător când te duci în biserică și auzi…”

„Corupția vine tot de la noi, corupția de jos vine, de la oamenii de rând merge și apoi pe urmă acolo, sus, s-au deprins că „hai să furăm cât mai mult că totuna lumea o să ne ierte.”

​Europa Liberă: Dar cine trebuie să lumineze mințile oamenilor?

– „Singuri oamenii trebuie să și le lumineze.”

Europa Liberă: Tot moldovenii critică sau deplâng situația că Moldova e un stat corupt, dar tot ei se dau corupți de către politicieni când acceptă pomenile electorale.

– „Păi, corupția vine tot de la noi, corupția de jos vine, de la oamenii de rând merge și apoi pe urmă acolo, sus, s-au deprins că „hai să furăm cât mai mult că totuna lumea o să ne ierte; o să ne ierte toate păcatele noastre”. Pe care-i vezi că nu știi care și mai de care promit și la urmă nu fac nimic.”

– „Când le trebuie lor, ei atunci și promit marea și sarea. Dar de ce nu fac, dacă promit? De ce nu fac? Iaca, un om deștept cu atâția bani să ia un sătuc care-i vai de capul lui și să-i facă drumul, să-i tragă apă. Nu să promită, să facă! De ce nu fac?”

Europa Liberă: Dar omul se bucură pentru această pomană electorală când vine politicianul cu pachetul?

– „Asta-i pomană?… Mănânce-o ei pomana asta. Ei dacă să facă, să facă pentru toată lumea, dar nu ți-am adus un macaron, ți-am adus un săpun…”

Europa Liberă: Dar de ce se bucură alegătorul pentru acest pachet cu orez, cu zahăr?

– „Se bucură, pentru că greu trăiesc. Greu trăiesc și anume că ei se folosesc de acei care cu totul greu trăiesc. Și ei se bucură cât de puțin și omu-i credul. Noi credem că poate o să fie mai bine, dar în ziua de azi nu-i de crezut, nu-i de crezut, fiindcă în ziua de azi fiecare pentru scaun, pentru ban el e gata să meargă peste… capete.”

– „Așteptăm toamna, alegerile. Noi cum ne așternem, așa dormim.”

„Acești nevoiași trăiesc cu ziua de azi și-s bucuroși că le dă o bucățică de pâine și un ou în ziua de Paști pe degeaba.”

​Europa Liberă: Politicienii încearcă să vină la alegători și cu aceste pomeni electorale. Le acceptă omul?

– „Sigur că da, că ei n-au încotro. Acești nevoiași trăiesc cu ziua de azi și-s bucuroși că le dă o bucățică de pâine și un ou în ziua de Paști pe degeaba. Nu-i de azi și nu-i de ieri. Noi deja avem 28 de ani. Iaca ne aflăm aici, la socialiști…”

Europa Liberă: Ne aflăm în Orhei.

– „În Orhei, la socialiști și dacă vine dl Igor Nicolaevici Dodon și, după cum spune, dacă o să facă, cred că o să fie schimbări. Poate vom găsi și miliardul…”

Europa Liberă: Dar cetățeanul când acceptă această pomană electorală de la politician, își pune întrebarea din ce bani vin aceste daruri?

– „Păi, clar că banii îs tot ai noștri, că nu mai vine cineva din America… Ne aduc, dar ei nu mai ajung la cetățeanul acesta, mai ales la baba Ioana acolo într-o fundătură, că, mă rog, Orheiul la noi, vedeți, parcă suntem a treia stoliță (capitală), cum se mai cheamă…”

Europa Liberă: Capitală…

– „…capitală a Moldovei. Shor vrea s-o facă prima să fie, înțelegeți? Dar eu nu mă bucur tare, fiindcă nu cred că Shor chiar cum este, mă scuzați, zicala „бесплатный сыр только в мышеловке бывает” (cașcaval pe degeaba doar în capcană este). Așa-i și aici: tot din banii poporului totul îi făcut.”

„La noi așa-s deprinși – să fure până îi prind și-apoi dacă îi prind, încep a se învârti.”

​Europa Liberă: Dar vedeți cum spun locuitorii de la Orhei: „A furat el, dar ne dă și nouă”?

– „Păi, așa-i la noi, că ceilalți furau și nu ne dădeau, dar aista măcar se împarte. Cum spune și țiganul: „Nu te bate că furi, dar te bate că te prinde”. L-au prins și nu au ce-i face, dar dacă nu-l prind, apoi aceștia fură… La noi așa-s deprinși – să fure până îi prind și-apoi dacă îi prind, încep a se învârti. Și ce dacă l-a prins, ce? Îi dă șapte ani. Unul fură un sac de ciocălăi și-i dă zece ani acolo și șede și mănâncă cașă acolo, dar ei șed…”

Europa Liberă: Dar despre ce calitate a clasei politice va vorbi societatea, dacă deputații vor ajunge în Parlament în baza acestor pomeni electorale?

– „Trăim în veacul XXI de acum și n-ar trebui câte un kil de macaroane, dar acum umblă și prin sate și… Asta-i o bătaie de joc, eu socot. Care mai trăiesc la țară și mai au acolo o pasăre, o văcușoară, o căpriță, dar eu văd că tineretul nu lucrează în ziua de azi.”

Europa Liberă: Dar Dvs. v-ați vinde votul, dacă vine politicianul să vi-l cumpere?

– „Nu, nu! Mai că nici nu-mi vine să votez, cu toate că asta-i o greșeală. Ar trebui de votat, dar dacă să-l vinzi, asta înseamnă ca și cum te-ai vinde singur, te vinzi… Las’ să-mi dea, eu știu, așa o sumă ca să pot pleca din țara asta…”

– „Я против этого, чтобы рис, шмыс давать, нет это я против. Мы должны идти и знать за кого и как, и без всяких блатов, без всяких денег, а есть политики, которые дают деньги, особенно Плахотнюк, газовый баллон”. („Sunt împotriva acestui lucru, așa ca orez, șmecherii să dea; nu, sunt împotriva acestor lucruri. Trebuie să mergem și să știm pentru cine și cum votăm, fără niciun bluf, fără bani, dar există politicieni care dau bani, în special Plahotniuc, o butelie de gaz.”

Europa Liberă: А есть будущее у Молдовы? (Dar Moldova are viitor?)

– „Конечно есть!” („Sigur că are viitor!”)

Europa Liberă: От кого зависит? (Și de cine depinde?)

– „Это от руководства, от нашего Додона. Он на правильном пути и я за него.” („Depinde de conducere, de Dodon al nostru. El e pe calea cea dreaptă și eu sunt pentru el.”)

– „Trebuie toți alungați!”

„Noi suntem manipulați, că ei ne iau cu bombonica.”

​Europa Liberă: Uneori, politicienii mai încearcă să vă ademenească…

– „Nu uneori, cam des suntem noi ademeniți…”

Europa Liberă: Și să cumpere votul alegătorului. Ce părere aveți despre asta?

– „Noi trebuie să înțelegem lucrurile corect. Noi suntem manipulați, că ei ne iau cu bombonica. Noi trebuie să fim mai fermi și să știm precis ce vrem.”

Europa Liberă: Mai cu demnitate?

– „Da, numaidecât!”

Europa Liberă: De ce mulți acceptă aceste pomeni electorale, pachetele, pungile acestea?

– „Din sărăcie asta reiese. Ați văzut la televizor – le duce încălțăminte pentru glod?”

– „Democrații le duc încălțăminte… Pentru ce? Pe omul acela îl iau în râs?”

– „Noi trebuie corect să alegem, nu să ne dăm sub oușorul acela pe care-l aduce în pachețel ori ciubote. De ce trebuie să ne dea ciubote de rezină, dacă trebuie să facă drumurile, elementar, nu?”

„Noi suntem clonați, de acolo totul se începe, de la televizor, dar totuși trebuie și noi să ne gândim mai serios, mai profund.”

​Europa Liberă: Cine se gândește la calitatea clasei politice, dacă acceptă aceste pomeni electorale?

– „Noi nu citim. Mama mea are 77 de ani, eu i-am abonat ziarul și i-am spus: „Mamă, ia și te informează, nu sta la televizor și privi. Pe cine privești, câte canale privești?”.”

– „Da, dar canalele toate-s…”

– „Da, îs… Noi suntem clonați, de acolo totul se începe, de la televizor, dar totuși trebuie și noi să ne gândim mai serios, mai profund. Asta cum se primește? Ca valurile deasupra, noi suntem doar un ocean, nu? Gândirea mai limpede…”

– „Ei nici nu se judecă. Ar trebui să fie judecați, să fie o pușcărie numai pentru parlamentari. Dar aici îi dă drumul, afară este altul în loc, vine; voobșce (în general), ei fură și se tem să se descopere unul pe altul.”

– „Dreptate n-o să mai găsim. Nimeni n-are s-o găsească.”

– „E în fundul mării…”

– „De atâta că noi suntem așa. Au mai rămas oamenii bătrâni care nu știu pe cine să voteze și pe care toți îi mint. La magazinul social le-au dat câte un panettone (cozonac), ei se gândesc că tare-i înfloresc, dar asta nu-i drept. Nu-i drept!”

Europa Liberă: Ați fost în magazinele astea sociale?

– „Am fost. De unde poate să fie salamul de 50 de lei? Cât costă carnea, de unde poate să fie așa salam? Uitați-vă, toată producția poate să încapă la picioarele lui, într-o așa mașină mică? Poate așa producția să încapă toată, ca să dea la toți? Și oamenii îs bucuroși și ei spun: „Da, cu Shor e bine și totu-i bine!”.”

„Cum de toate sărbătorile pot să fie atâtea concerte de pe banii noștri furați?”

​Europa Liberă: Dar deseori Orheiul se aduce ca model, ca exemplu?

– „Aaa, se aduce, dar știți ce aduce?”

Europa Liberă: De îmbunătățire a infrastructurii…

– „Nu, dar știți ce aduce? Aduce din alte raioane mulți care spun: „Dar ce-i frumos la Orhei, cel mai frumos oraș!”. Că unde-i duce? În parc și la lac, și la concerte. Cum de toate sărbătorile pot să fie atâtea concerte de pe banii noștri furați?”

– „Poporul nostru-i foarte fricos, n-are demnitate să ridice capul sus și se gândește că, dacă i-a dat un bănuț lui fecioru-său că are un loc de lucru, nu mai zice nimic, c-au să-l scoată din lucru. Asta toți îs așa. Cumătrismul acesta și tot ce se întâmplă… La noi îi putredă rădăcina, noi mâine-poimâine nu mai suntem nimeni pe pământul acesta. Și ce lăsăm în urmă la copiii aceștia? Eu zic de la dânșii educația din grădiniță, din școală să înceapă. Trebuie oameni cu mintea sănătoasă, înțelegeți?, nu clonată.”

Europa Liberă: Dar vedeți, moldovenii, pe de o parte, când e vorba despre problemele cu care se confruntă, aduc sărăcia și corupția, iar pe de altă parte, tot ei acceptă să fie corupți de către politicieni prin aceste pomeni electorale?

– „Pentru că e greu în perioada asta de a fi mai corect, e mai ușor să dai mită.”

Europa Liberă: Ce înseamnă să-ți dai votul pentru o pungă cu orez și zahăr și sare?

– „Înseamnă că nu au minte, dar„mintea-i o avere mare, pe care nu o dă Dumnezeu la fiecare”, cum cântă Mihai Ciobanu.”

Europa Liberă: De ce moldoveanul își mai dă votul pentru pomană electorală?

– „Pentru că trage nădejde, trage nădejde la bine, dacă trăiești greu. Eu nu m-aș bucura să trăiesc mai bine?”

Europa Liberă: Dar dacă vă dă punga cu pomeni, o luați?

– „Dar de ce să n-o iau, că am doi mititei în casă? Măcar nu pentru mine, dar pentru dânșii, o să-i bucur cu o bomboană ori acolo cu ce o fi. Ne bucurăm, nu ne uităm că poate n-a trebuit să luăm. Ori iaca cum a făcut dl Shor și a dat televizoare… și toate astea și taman în timpul acela mi s-a ars televizorul și am fost patru din casă și niciunul nimic n-am câștigat, dar de aici trăgeam nădejde că măcar un televizor de acela… N-am avut bucuria ceea.”

„O să cerșească cum au mai cerșit și la care le-au dat câte o copeică sau le dau de mâncat.”

​Europa Liberă: Dar Dvs. faceți pomeni, dați de pomană?

– „Iaca, când trece un calic, dacă nu-l văd beat, îi dau cât pot – un leu, doi, cinci îi dau ori bătrânii aceștia care au câte 70-80 de ani și el pune sapa în spate și se duce la prășit. Ce el îi de prășit?”

Europa Liberă: Dar alegerile din toamnă vor schimba situația în bine?

– „Iaca nu pot să spun nimic de asta.”

Europa Liberă: Dvs. veți fi stăpânii votului.

– „Ei și ce folos? Ei tot acolo pot să facă schimbări.”

Europa Liberă: În toamnă o să vină politicianul și iar o să cerșească votul alegătorului…

– „Îi corect, îi corect așa. O să cerșească cum au mai cerșit și la care le-au dat câte o copeică sau le dau de mâncat, mai…”

Europa Liberă: Aceste daruri electorale sunt acceptate de unii alegători?

– „Unii acceptă, acceptă și ei îs bucuroși, dacă iaca la mine mama chiar… Și știți ce probleme am avut că ea cum erau înainte comuniștii, ea comuniștii, Doamne ferește, că ei le dădeau să aibă de-o bucățică de pâine. Pe dânșii de-amu nu-i interesează că o să fie bine, că o să fie rău…”

Europa Liberă: Dar acest kilogram de orez, de zahăr o să decidă calitatea clasei politice în următorii patru ani?

– „Da, da, da… Și cum a fost, așa o să rămână.”

– „Se vând, doamnă! Se vând și pentru un pachet de sare, se vând.”

„Eu nu aștept pomeni, eu muncesc, doamnă. Iaca, mă vezi, îs la pensie și muncesc.”

​Europa Liberă: Și cum vă explicați acest lucru?

– „Foarte rău, foarte rău…”

Europa Liberă: De ce lumea acceptă aceste pomeni?

– „Nu știu. Pomeni așteaptă. Nu știu, eu nu aștept pomeni, eu muncesc, doamnă. Iaca, mă vezi, îs la pensie și muncesc.”

Europa Liberă: Dar cum vă explicați că semenii Dvs. se dau ademeniți?

– „Așa-i lumea. Pentru o sută de lei se vând.”

Europa Liberă: Într-o zi și după asta patru ani…

– „…șed și se uită în fund ce au.”

*

Din discuțiile cu mai mulți trecători întâlniți ocazional la Orhei ați aflat cât valorează punga electorală sau cum se pot cumpăra voturi. Oare politicienii și chiar partidele nu știu și nu se pot manifesta altfel cu alegătorii decât printr-o formă de pomană umilitoare, o milostenie făcută la modul cât se poate de degradant pentru orice om civilizat, care mai are un minim de coloană vertebrală, morală? Am căutat să aflu și părerea unui sociolog despre lupta politică care se duce într-un an electoral. Discutăm cu directorul CBS-AXA, Ion Jigău, despre această confruntare politică. Cum o vedeți dvs.?

Ion Jigău

​Ion Jigău: „Este un paradox, dna Valentina, în Republica Moldova. Pe de o parte, lupta politică este mimată și este înlocuită cu lupta buzunarelor, fiindcă lupta politică, de fapt, înseamnă lupta ideilor, lupta faptelor îndeplinite, iar la noi luptă politică, de fapt, nu există, fiindcă nu avem partide politice. Sunt niște grupe de oameni, care cumva s-au strâns sub o umbrelă și încearcă să-și promoveze interesul lor personal. Pomenile electorale ar trebui pedepsite foarte, foarte dur, fiindcă tot ce ține de subminarea votului, în general, este o crimă foarte importantă, foarte grea contra societății.”

Europa Liberă: Se pare că a și fost trecută în norma legală coruperea politică?

Ion Jigău: „Este introdusă, dar n-am văzut niciun caz când cineva să fie judecat, pentru că a falsificat alegerile, că a cumpărat voturi... Nu știu.”

Europa Liberă: Cine poartă vină – cel care merge cu acest dar electoral la alegător sau votantul care așteaptă această pomană electorală?

Ion Jigău: „Și unii, și alții. Votantul, în primul rând, este indiferent de orice luptă politică, de luptă de idei, de lupta faptelor și foarte dezamăgit de politicieni și are o lipsă totală de încredere în politicieni și în partidele politice. De asta, de fapt, se folosesc politicienii, așa-zisele active de partid, care cumva ocolesc această indiferență a cetățeanului simplu față de politică, momindu-i cu ceva. Dacă nu avem ce le propune, hai măcar ceva să le dăm.”

Europa Liberă: Și în această sacoșă deseori se regăsesc un kilogram de orez, un kilogram de făină, unul de sare, unul de zahăr, o sticlă de ulei. Și cel care ia darul uită pentru ce trebuie să-și dea votul?

​Ion Jigău: „Da, el, de fapt, nu face o alegere. El oferă ceva în schimbul acestui dar. Acest lucru degrabă la noi nu se va schimba, fiindcă omul nu conștientizează faptul că, în schimbul unei pomeni, și dânsul săvârșește o crimă contra societății. Atâta timp cât lucrul acesta persistă, noi vom bate pasul pe loc; în loc de luptă de idei, luptă de fapte realizate, vom avea tot timpul învinuiri sau știri false ca, mă rog, 30 de mii de sirieni, închiderea bisericilor ș.a.m.d., ș.a.m.d. Lucru care ne ține pe noi pe loc; noi nu prea am progresat în acești 20 și ceva de ani de independență.”

Europa Liberă: Dar în ultimul timp am văzut și anumite reacții de la cei care sunt conștienți că trebuie să-ți dai votul pentru fapta omului și nu pentru pomană, spunând că, dacă și vin actorii politici cu aceste daruri în timpul campaniei electorale, luați punga, dar votați așa cum credeți că e mai bine.

Ion Jigău: „N-am măsurat, de fapt, nu știu câți sunt de cei care iau punga și în ziua alegerilor procedează așa cum le spune conștiința, s-ar putea ca ei să fie totuși relativ puțini. Și acesta-i lucrul care trebuie să ne deranjeze, fiindcă și cei care îi cumpără se mai modernizează. Acum așa-zisul „carusel” nu mai este cu un buletin scos afară, dar prin telefonul mobil. Și atunci, îl și controlează pe cel cu pricina și atunci nu înțeleg de ce oamenii noștri simpli ar trebui să se mai revolte, dacă ei singuri și-o fac cu mâna lor, fiindcă ordine, prosperitate în țară poate fi numai dacă noi toți jucăm după reguli. În Anglia, spre exemplu, politicienii au un termen – „joacă corectă” („fair play”). Acolo, politicienilor noștri, vorba ceea, nu le-ar strânge mâna nimeni. Lor le strâng mână că, mă rog, ei reprezintă Moldova când se duc undeva. Și, de fapt, ei vin nu în numele personal, vin acolo reprezentându-ne. Și cei din Europa nu pot să nu le strângă mâna că, mă rog, noi suntem Moldova, pe care ei, într-un fel sau altul, ne consideră cetățeni onești.”

Europa Liberă: Eu am mers și am adunat mai multe păreri la Orhei referitor la pomana electorală. Am pus și o întrebare de alt fel: Cât de mult se gândește cetățeanul la calitatea clasei politice, pentru că deseori se aud constatări că Moldova duce lipsă de o elită politică, iar clasa politică nu e de cea mai bună calitate? Și lumea zice că chiar vor pune preț pe cine trimit în Parlamentul de la Chișinău. Ar putea în legislatura următoare să vină oameni de mai bună calitate în Parlament?

Ion Jigău: „Nu exclud. S-ar putea, fiindcă nemulțumirea față de clasa politică acum, cum ați observat și Dvs., este enorm de mare. Este altceva, cum vor rezista ei ispitelor electorale. Adică vor rezista ispitelor? Sunt sigur că o bună parte nu vor rezista, se vor lăsa momiți cu ceva – sau cu niște promisiuni goale electorale sau chiar cu o cumpărare ieftină cu un kilogram de zahăr sau…”

Europa Liberă: Sau 100 de lei, sau 100 de grame? Și asta îmi spuneau locuitorii de la Orhei că li s-a propus în anumite campanii.

Ion Jigău: „Da, este, este… Ceva timp în urmă am făcut un exit-poll la alegeri și într-o secție electorală diferența dintre ce am măsurat noi și ce a scos CEC-ul din urne a fost, în cazul a două partide, destul de mare. Eu imediat am hotărât să stau de vorbă cu băieții mei care au stat acolo. Ei mi-au spus, unul dintre ei era mai cu experiență și cică cam la vreo 100 metri de secția de votare exista un bar și aproximativ 80-100 de oameni întâi au trecut prin bar, pe urmă au votat și apoi iar prin bar au trecut. Deci, ei au trecut la 100 de grame. Ce trebuia el să caute până la votare în bar și după votare să treacă iar prin bar? Există acest fenomen; cu el trebuie de luptat, dar atâta timp cât clasa politică însăși nu dorește să-și curețe rândurile, că aici este cazul filozofului rus Kuzma Prutkov din secolul XIX: „Salvarea celor care se îneacă este în mâinile celor care se îneacă”. Politicienii noștri tot se îneacă, dar ei nu doresc să se salveze.”

Europa Liberă: Cine trebuie să ridice cultura politică în societatea moldavă? Cui îi revine rolul acesta delicat și important?

Ion Jigău: „În primul rând, intelectualității noastre culturale, științifice, profesionale. Ei însă până când aleg calea cea mai simplă – pleacă peste hotare. Și asta este tragedia noastră, că satele noastre se depopulează.”

Europa Liberă: Ce sfat aveți Dvs. pentru alegătorul la a cărui poartă a ajuns pomana din partea politicianului, aceste sacoșe cu embleme de partid?

Ion Jigău: „Să se gândească la aceea că de dânsul, o dată în patru ani, depinde soarta țării și soarta lui, în primul rând. Deci, se ia o decizie cardinală pentru el și pentru societate, aceea ce-i spune conștiința. Dar conștiința lui când noi îl întrebăm, spune că el nu are încredere în politicieni. Dacă nu are încredere, de ce ia? Sfatul meu este să nu ia. E mai bine să se mobilizeze, să se ajute reciproc între ei, fiindcă sunt cazuri că bătrânii trebuie ajutați, familiile care au pierdut un îngrijitor…”

Europa Liberă: Deci, lăsați să se înțeleagă că poate fi umilit politicianul care aduce această pomană?

Ion Jigău: „Da, da… Să se simtă dânsul în pielea cetățeanului nostru și să știe că, dacă va mai proceda la fel, el nu va trece. Și asta trebuie s-o facem acum – să punem o stavilă contra politicienilor care au ajuns, și ei se vând pe urmă pentru sume mai mari, bineînțeles, trec dintr-o fracțiune în alta, părăsesc partidele care i-au adus acolo în Parlament ș.a.m.d., ș.a.m.d., votează niște legi pe care nu ar trebui să le voteze. El trebuie să se gândească, politicianul, că dânsul trebuie să voteze legi pentru situația când personal el nu va fi în Parlament, dar va fi un cetățean simplu, că vine odată și odată acest moment când, nefiind în Parlament, este un cetățean ca și noi cu dumneata.”