La aproape 30 de ani de la reunificarea Germaniei, în landurile estice Brandenburg și Saxonia, partidul de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” a devenit a doua forță politică, după social-democrați (în Brandenburg) și Uniunea Creștin Democrată/CDU (în Saxonia).
Alegerile din Saxonia au fost câștigate de CDU cu 32,3%, urmată de AfD cu 27,8%, cel mai mare rezultat înregistrat de acest partid în alegerile pentru un parlament regional. În Brandenburg, social-democrații au rămas partidul cel mai puternic, cu 27%, urmați de AfD cu 23,1%. Cu toate acestea, se pare că in nici unul din landurile estice, AfD (considerat și un partid al protestului) nu va ajunge la guvernare, lovindu-se de refuzul partidelor tradiționale.
Aceeași situație este și în parlamentul federal, unde AfD a fost pentru moment izolat de restul forțelor politice.
Este o repetare a rezultatelor de la europarlamentare, care a reamintit guvernului de coaliție de la Berlin că Germania, cel puțin politic, rămâne divizată în est și vest. Iar Alternativa pentru Germania pare, cel puțin în est, să fie perceput drept exact ce-i spune și numele: o alternativă la partidele tradiționale, care nu adus fostului RDG ceea ce promisese cancelarul Helmut Kohl la unificare: „o lume înfloritoare” („blühende Landschaften”). S-au nu ar fi adus, pentru că este mai degrabă o problemă de percepție, decât o realitate.
În landul Saxonia, de exemplul, 39% la sută dintre alegători au declarat că au ales AfD din convingere, pentru politica sa antimigraționistă și promisiuni sociale. Peste 50% au declarat însă că au ales AfD ca protest sau pentru că au fost dezamăgiți de restul partidelor, începând cu „Die Linke”.
În ambele landuri, peste 70% din alegători sunt de părere că economic le merge mai bine.
Mai mult, 98% din alegătorii partidului, afirmă că AfD-ul este partidul „care spune lucrurilor pe nume” ceea ce restul nu fac, arată sondajele de opinie. Iar 58% din toți alegătorii din Saxonia sunt de părere că partidele tradiționale „ascund sub preș” problemele reale ale regiunii. Sentimentul cel mai pronunțat, potrivit sondajelor de opinie, motorul opțiunii pentru AfD este însă sentimentul alegătorilor din estul Germaniei că sunt „cetățenii de mâna a doua”: 59% din toți alegătorii din Brandenburg simt acest lucru, aproape 80% la sută din cei care au ales Alternativa pentru Germania.
Interesant este și faptul că sigurul partid „local”, est-german și anume Die Linke, partid de extrema stângă, urmaș direct al Partidului comunist, a pierdut mult din popularitate și voturi, ajungând numai a treia și respectiv a patra forță în Saxonia și Brandenburg, unde a pierdut peste 10% și respectv 7% din voturi față de acum patru ani.
Cine sunt alegătorii Afd-ului? Categoric mai mulți bărbați decât femei, și oameni între 25 și 59 de ani, deci cei care se află acum în viața productivă.