Dacă a contat...

Las Vegas: un parcaj, transformat în adăpost pentru persoane fără casă, cu locurile marcate pentru a păstra distanța fizică necesară, pe timp de pandemie de coronavirs, aprilie 2020

Jurnal de corespondent de la Londra, semnat de fostul europarlamentar Traian Ungureanu.

Un număr incalculabil de sfaturi, idei, teorii și decizii au pornit la lucru pentru a feri lumea de epidemie. În toată această orgie de inteligență, voință și generozitate s-a găsit un loc pentru toate cîte sînt și vor fi. De la omul de rînd la industriile mari și de la natură la cumpărăturile zilnice. Cu toate astea, cine privește mai atent în jur îi va găsi, dacă vrea să vadă, pe cei uitați. Pe cei ce nu se pot agăța de nimic și nu au cum să mai renunțe la ceva inutil.

Oamenii uitați sau pierduți printre statistici și niciodată cățărați pe mal alături de oamenii importanți. Vînzătoarea de la magazinul din colț, mecanicul în șomaj care știe că va rămîne șomer, băiatul bun la toate care va lucra tot la negru pe bani și mai puțini, micul proprietar-bucătar de restaurant minuscul care a aflat că nu mai poate deschide pentru că trebuie să treacă de la 6 la 2 mese. Multiplicați pe societăți, țări și continente acești oameni dau cea mai învinsă armată care n-a avut dreptul să lupte vreodată.

Bombardamentul cu soluții trece pe lîngă ei. Viitorul le promite tot ce nu poate ține o viață. Nesiguranță, sărăcie, frică și nevoi. În fiecare zi. Pîncă cînd nu va mai conta. Dacă a contat vreodată.