De ce ignoră Chișinăul mesajele de la Tiraspol

Reprezentanţii autorităților nerecunoscute de la Tiraspol acuză guvernul de la Chişinău că ar refuza dialogul. După o serie de scrisori adresate conducerii R. Moldove care ar fi rămas fără răspuns, negociatorul-şef din partea regimului secesionist, Vitali Ignatiev, i-a reproşat șefei cabinetului, Natalia Gavriliţa, că nu a numit un vicepremier pentru Reintegrare, respectiv un negociator-şef din partea Chişinăului, blocând astfel toate procesele. În sprijinul părţii transnistrene a vorbit, zilele trecute, la o reuniune avută la sediul OSCE la Viena, și şeful adjunct al administraţiei prezidenţiale ruse, Dmitri Kozak. De cealaltă parte, Chişinăul a chemat Tiraspolul „să excludă tacticile cu caracter unilateral şi impunerea unor condiţionări inadmisibile”.

De ce ignoră Chișinăul mesajele de la Tiraspol

Stilul folosit de cinovnicii de la Tiraspol în demersurile date publicității în ultimele zile ale lunii decembrie diferă total de retorica anterioară, au remarcat mai mulţi analişti şi experţi în problematica transnistreană. Sunt invocate avantaje ale „impulsionării dialogului şi procesului de negocieri”, se aplică sintagme de genul „depășirea neîncrederii”, „căi de apropiere”, „baze ale reglementării transnistrene” şi, nu în ultimul rând, „eliminarea barierelor din domeniile economie, comerţ, transport şi finanţe”.

Fluxul de epistole bombastice, cum le-au calificat mulți experți, s-a declanșat, prin pură coincidență, după o vizită a liderului separatist, Vadim Krasnoselski, la Moscova, remarcă aceeași observatori de la Chişinău. Iar de curând pretinsele îndemnuri la dialog au fost susținute cu diverse acţiuni, pe care Chișinăul le-a perceput drept unilaterale, adică pe contrasens cu spiritul dialogului revendicat de administrația transnistreană. În special a fost suspendat procesul de eliberare a numerelor de înmatriculare auto neutre, s-a recurs din nou la interdicția de acces la terenurile agricole ale fermierilor situate după șoseaua Dubăsari-Râbniţa.

Anunțul vizând disputatele terenuri agricole este prezentat la Tiraspol drept „avertisment”, iar în cazul plăcuțelor de înmatriculare administrația nerecunoscutei republici transnistrene precizează că a adresat mesaje tuturor negociatorilor şi observatorilor din formatul 5+2 să ia atitudine față de caracterul injust al soluției ce i se impune Tiraspolului. Prima ţară care a reacţionat şi care s-a poziționat de partea Tiraspolului a fost Rusia. Poziția se conține în declarații ale Ministerului rus de Externe şi a şefului adjunct al administraţiei prezidenţiale ruse, Dmitri Kozak, lansate chiar în ajunul Anului Nou la Viena, subliniază Ion Leahu, fost reprezentant al Chişinăului în Comisia Unificată de Control.

„Suntem interesaţi în activizarea acestui dialog, dar, din păcate, la iniţiativa constructivă a lui Krasnoselski nu există un răspuns al Chişinăului”, a declarat Kozak, la sediul OSCE de la Viena, citat de TASS.

Ion Leahu aminteşte de prima epistolă adresată președintei Maia Sandu care, după părerea lui, a fost scrisă într-un ton ultimativ şi obraznic, ton la care a renunțat în ultima scrisoare. Potrivit lui, la mijloc ar fi o capcană întinsă șefei statului.

„Chestia e că Tiraspolul nu a fost niciodată şi nici nu este jucător separat, jucător de sine stătător. Absolut orice pas pe care îl face îl face cu învoirea Moscovei sau la indicația Moscovei. Aşa că Moscova, evident, că ea dirijează situaţia. Principalul este o tactică a Moscovei care astfel vrea s-o pună pe doamna Sandu, preşedintele R. Moldova, într-o situaţie în care ea nu va avea de unde alege şi va trebui să accepte nu numai solicitările Tiraspolului, dar şi condiţiile Moscovei”.

Într-un ultim mesaj al Tiraspolului, reproșuri sunt adresate prim-ministrei Natalia Gavriliţa că nu a numit un vicepremier pentru Reintegrare, împuternicit cu funcția de negociator-şef din partea Chişinăului, ceea ce periclitează procesele de reglementare. Fostul vicepremier responsabil de acest domeniu Alexandru Flenchea spune că unele procese sunt blocate anume de Tiraspol. Multiplele mesaje lansate de la Tiraspol şi de la Moscova cer o reacţie din partea conducerii ţării, care însă lipseşte, este opinia lui Flenchea.

„Scrisorile şi declaraţiile făcute la Tiraspol au multe emoţii şi mai puţin conţinut. E adevărat că e nevoie de o reacţie din partea Chişinăului. Avem nevoie de un vicepremier cu cât mai curând cu atât mai bine, pentru că altfel acum suntem în situaţia în care este expusă oarecum şi se aşteaptă o reacţie din partea ei în momentul în care a venit reacţie de la Moscova”.

Într-o emisiune televizată la postul public Moldova 1, prim-ministra Natalia Gavriliţa a spus că un nou vicepremier responsabil de dosarul transnistrean ar urma să fie numit în primele şedinţe ale executivului din acest an. Ea a îndemnat Tiraspolul să revină la formatele de dialog deja testate, care sunt în grija Biroului de Reintegrare din structura executivului.

Iată cum a comentat Gavriliţa reacţia Chişinăului la torentul de scrisori venit de la Tiraspol:

„Nu aş califica această poziţie ca una timidă. Haideţi să ne uităm ce se întâmplă în lume şi ce se întâmplă în regiune, este o situaţie foarte tensionată la hotarul dintre Ucraina şi Rusia, şi vedem ce se întâmplă pe pieţele de resurse energetice. Noi suntem o ţară mică într-o regiune foarte complicată, de aceea aş numi această politică nu timidă, dar deșteaptă”.

Atât reprezentanţii Chișinăulului, cât şi ai Tiraspolului spun că sunt pregătiţi să revină în cadrul tratativelor în formatul 5+2, negocieri ce ar trebui să soluţioneze nu doar probleme politice, dar și dificultăţi cotidiene cu care se confruntă oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Deocamdată însă ambele părți se acuză reciproc de acţiunile contrare chemărilor la dialog.