Ministerul Sănătăţii a iniţiat o anchetă internă în cazul tinerei care s-a plâns că a avortat singură în veceul Institutului Mamei şi Copilului pentru că personalul medical nu i-ar fi acordat ajutorul necesar. Ea spune că a fost nevoită să nască prematur din cauza unor malformaţii ale fătului. Plângerea tinerei a apărut mai întâi anonim pe reţelele sociale, iar cazul a atras atenţia organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului şi avocaţilor care au confirmat că întâmplarea este una reală şi că în prezent tânăra este asistată inclusiv psihologic.
Your browser doesn’t support HTML5
De ce naşterea în R.Moldova devine adeseori o experienţă traumatizantă
Întâmplarea descrisă de apărătorii drepturilor omului ca fiind strigătoare la cer a devenit cunoscută după ce femeia a povestit despre ceea ce i s-a întâmplat într-un grup închis de pe Facebook. Pentru că detaliile oferite de ea păreau rupte parcă dintr-un film de groază, postarea a fost distribuită de sute de utilizatori, ajungând astfel în atenția avocaților care au stabilit că povestea tragică nu a fost una inventată, doar de atras publicul. Tânăra spune că în decembrie s-a văzut silită să accepte întreruperea sarcinii pentru că fătul de 21 de săptămâni suferea de malformații incompatibile cu viața. Cu dureri, a ajuns la Institutul Mamei şi al Copilului. Citez din postarea ei: „Nu aveam puteri, plângeam de durere şi mergeam în genunchi. Mi-au mai pus câteva injecţii, deja nu aveam puteri nici să ţip, nici să mă mişc. Aşa m-am chinuit 23 de ore. Sora medicală mi-a spus: «Hai, poate rabzi până la 8 ca să vină medicii, să nu naşti la mine»”. Tânăra susţine că a născut într-un târziu în veceul instituției.
Avocatul Dumitru Sliusarenco s-a autosesizat pe acest caz şi spune că în momentul de față lucrează alături de tânără la reconstituirea evenimentelor şi întocmirea unei plângeri adresate Procuraturii. După ce cazul a devenit public, şi alte femei au început să vorbească despre experiențele neplăcute prin care au trecut la naştere, iar acest fapt ridică mai multe semne de întrebare, spune apărătorul:
„Sunt sute și mii de comentarii în care femeile se plâng de același tip de tratament, este vorba despre ignoranță, indiferență, tratament chiar abuziv, corupție, încercare de estorcare de bani, mită de către personalul diferitor instituții medicale specializate anume pe procesul de naștere, de primire a sarcinii. Acesta este fenomenul specific negativ, care se pare că este extrem de amplu şi neobservat de autorități la modul cuvenit.”
Dumitru Sliusarenco anticipează o anumită reticență din partea personalului medical în examinarea acestui caz şi asta pentru ca tinerei i s-ar fi refuzat cererea legitimă să i se comunice numele medicului şi asistentei care au fost de gardă în noaptea incidentului. Din moment ce nu ştii cine este medicul care te îngrijește, îţi sunt încălcate toate drepturile pe care le ai ca pacient, continuă avocatul:
„Procesul de examinare a acestor plângeri trebuie să fie transparent, sistemul medical și instituțiile medicale care lucrează pe acest segment trebuie să fie deschise, cazurile de malpraxis, pentru că noi vorbim aici despre malpraxis şi încălcarea drepturilor pacientului, trebuie să fie examinate în conformitate cu legea şi dacă este posibil de adus la cunoștința opiniei publice care sunt rezultatele, pentru ca sistemul să arate nu doar că lucrează şi investighează cazurile, dar ca oamenii să se auto-educe şi chiar medicii şi asistenții medicali să depășească de sine stătător aceste probleme prin care ei trec.”
Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale a anunţat astăzi că a iniţiat o anchetă internă pe acest caz şi că va examina calitatea asistenței care a fost acordată tinerei şi dacă personalul medical nu a încălcat etica şi deontologia. „Asemenea cazuri regretabile necesită a fi considerate pentru reformele de urgenţă în domeniul de sănătate, inclusiv prin instituirea unei structuri instituţionale responsabile de cazurile de malpraxis şi a lipsei de atitudine în exercitarea profesiunii. Cei care se vor face vinovați, vor fi sancționați potrivit legii”, se arată în comunicatul Ministerului Sănătăţii.
Dr Rodica Gramma, conferenţiar universitar în cadrul Şcolii de management în sănătate publică face parte din comisia ministerială care urmează să cerceteze cazul. Ea spune că întâmplarea de la Institutului Mamei şi Copilului nu reprezintă o regulă, ci mai degrabă o excepţie, care însă umbreşte toate lucrurile bune făcute de medici zi de zi:
„Trebuie să existe o procedură foarte clară, bine-cunoscută de toată populația, prin care pacientul şi-ar putea manifesta nemulțumirea, atunci când nu este satisfăcut de un anumit serviciu primit în cadrul asistenței medicale. În cazul când va fi foarte bine pusă la punct această procedură, eu cred că ar scădea radical numărul la astfel de cazuri, fiindcă persoanele care ar avea tendința să aibă un comportament mai neadecvat în contextul asistenței medicale ar şti că poate fi pedepsit pentru asta. Instituția ca atare are specialiști foarte buni, se întâmplă zilnic să fie salvate zeci de vieţi, dar, ştiţi, nu există pădure fără uscături. (…) Dacă vrem să ne păstrăm demnitatea profesiei înseamnă că trebuie să fim şi prudenţi la faptul cum se comportă colegii noştri, pentru a ţine nivelul înalt al profesiei.”
În prezent, pe masa funcționarilor de la Ministerele Justiţiei şi Sănătăţii se află un raport elaborat de experţii Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, pe scurt IDOM, în care se vorbește despre necesitatea adoptării unei legi a malpraxis-ului. Pentru că nu există legislație în domeniu, nu este clar în ce condiţii tratamentul neglijent al medicului reprezintă un malpraxis şi nici câte asemenea cazuri au loc anual. Atât pacienţii cât şi medicii ar trebui să fie interesați pentru ca o asemenea normă să fie adoptată cât mai rapid, susțin experții IDOM, şi asta pentru nimeni nu este protejat de o greșeală cu urmări fatale.