De ce nu a fost invitată Ungaria la summitul pentru democrație organizat de Joe Biden?

Înainte de Summitul pentru democrație organizat săptămâna aceasta de președintele american Joe Biden, s-a aflat că Ungaria este singurul stat membru al UE care nu a fost invitat. Din nou.

Astfel, premierul ungar Viktor Orban și aghiotanții săi rămân în afara unuia dintre evenimentele emblematice ale Casei Albe, conceput ca o modalitate de a promova principiile democratice în Statele Unite și în străinătate și de a contracara autoritarismul în creștere pretutindeni în lume. La acest summit mixt, cu prezență virtuală și fizică, au fost invitați lideri din 121 de țări. Reuniunea se desfășoară la Washington și în alte patru orașe de pe patru continente în perioada 28-30 martie.

Mate Kalo, analist de politică externă și consilier al Parlamentului European, spune că absența Ungariei reflectă o relație care pare să meargă din rău în mai rău într-un moment crucial în Europa.

Invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina a determinat comunitatea internațională să privească din ce în ce mai mult evenimentele și acțiunile prin prisma efectelor catastrofale ale războiului și a riscurilor continue.

Kalo a declarat pentru Serviciul Maghiar al RFE/RL că, în ciuda apartenenței Ungariei la NATO și a legăturilor sale economice puternice cu Statele Unite, „anumiți factori politici - putinizarea, tendințele antidemocratice - deteriorează relația”.

Situația s-a înrăutățit tot mai mult

Summitul are loc în contextul în care, timp de aproape 13 ani, detractorii spun că Orbán și partidul său de guvernământ, Fidesz, s-au folosit de majoritatea copleșitoare din parlament pentru a-și consolida controlul asupra instituțiilor ungare, pentru a neutraliza presa independentă și societatea civilă și, mai recent, pentru a submina acțiunile occidentale în fața agresiunii rusești.

Biden a făcut din Summitul pentru democrație o prioritate, în primul său an de mandat. Dar izolarea Ungariei lui Orbán, primul pas către excludere a unui stat din UE, se pregătea dinainte de învestitura lui Biden, în ianuarie 2021.

În 2019, în calitate de candidat la președinție, Biden a vorbea despre „avansul rapid al autoritarismului, naționalismului și tendințelor iliberale în întreaga lume - nu doar în Rusia și China, ci și în rândul aliaților noștri, în locuri precum Turcia, Filipine, Ungaria".

După ce Ungaria nu a fost invitată la primul Summit pentru democrație din decembrie 2021, Budapesta a reacționat prin blocarea participării oficiale a Uniunii Europene la eveniment.

„Pe de o parte, [Orbán] nu a fost invitat nici măcar la primul summit pentru democrație”, a spus Kalo. „Nu numai că modul în care este perceput guvernul maghiar la Washington nu s-a îmbunătățit de atunci, ci chiar s-a înrăutățit.”

Kalo a spus că acest lucru nu este surprinzător, având în vedere rezistența continuă a lui Orbán la eforturile UE și NATO de a ajuta Ucraina să lupte împotriva invaziei lui Putin. Premierul ungar a cerut, în mod repetat, ridicarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei, impuse din cauza războiului din Ucraina.

Președintele rus Vladimir Putin și Viktor Orbán, după discuțiile de la Budapesta, în octombrie 2019.

Dar analistul invocă și faptul că Budapesta tergiversează aderarea Finlandei și a Suediei la NATO, sugerând că această atitudine este percepută ca fiind „îndreptată împotriva protecției democrației”.

Politica guvernului ungar de blocare a participării Ucrainei la unele reuniuni NATO a deteriorat și mai mult relațiile cu administrația Biden, a spus Kalo, adăugând că s-a stabilit astfel un nou tip de relație între Washington și Budapesta, deoarece „nu a existat înainte niciun exemplu de aliați care să manifeste un comportament ostil”.

„SUA nu ar trebui să se amestece în politica noastră internă”

Relațiile bilaterale au fost din nou afectate luna aceasta, când Departamentul de Stat al SUA a publicat evaluările sale anuale privind drepturile omului. În ceea ce privește Ungaria, raportul Departamentului de Stat amintește stările de urgență consecutive și descrierea de către OSCE a alegerilor naționale din aprilie 2022 ca fiind lipsite de „condiții de concurență echitabile”. De asemenea, a afirmat că există interferențe în sistemul judiciar, corupție politică și intimidare, precum și amenințări împotriva minorităților rasiale și sexuale.

Ca răspuns, în timpul unei vizite în Bosnia și Herțegovina, ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a declarat, pe 22 martie, că este șocat „în fiecare an” că Statele Unite au curajul de a face „astfel de declarații devastatoare despre problemele interne ale altor țări".

Szijjártó a adăugat că Departamentul de Stat „nu ar trebui să se amestece în politica noastră internă, mai ales dacă se bazează pe informații părtinitoare și unilaterale”.

La întrebarea retorică a lui Szijjártó : „Cum au ajuns să creadă așa ceva?", ambasadorul SUA în Ungaria, David Pressman, avocat specializat în drepturile omului (care, după numire, ar fi fost ironizat de Orbán ca fiind „un om de presă... în loc să fie un bun prieten”) a răspuns simplu: „Fapte. Dovezi”.

Ulterior, Pressman a comparat răspunsul lui Szijjártó cu declarațiile Kremlinului, spunând că o astfel de respingere a criticilor occidentale la adresa situației drepturilor omului dintr-o țară „sună familiar”.

Budapesta era criticată așadar public, la doar câteva săptămâni după ce Pressman s-a întâlnit la Washington cu secretarul de stat american Antony Blinken și cu oficiali de rang înalt de la Casa Albă „pentru a discuta despre evoluțiile recente în relația cu aliatul nostru, inclusiv despre retorica antiamericană a unor oficiali maghiari de rang înalt, retorică omniprezentă în presa controlată de guvernul Ungariei”, potrivit unui comunicat al ambasadei.

Pressman a spus la ieșirea de la acea întâlnire că „Ungaria se află într-un moment important în determinarea viitorului său drum”, înainte de a adăuga răspicat: „În timp ce războiul nejustificabil al Rusiei face ravagii la granițe, a sosit momentul pentru o relație mai puternică între Ungaria și aliații și partenerii săi transatlantici".

Înțepături și vânătăi

Într-un fel, recenții ghionți dați în public marchează o revenire la dialogul tot mai agresiv dintre Washington și Budapesta, început imediat după cel de-al doilea mandat de prim-ministru al lui Orbán, în 2010, dar care s-a atenuat în timpul președinției americane a lui Donald Trump.

În 2014, regretatul senator republican american John McCain l-a descris pe Orbán drept un „dictator neofascist” în cadrul unei dezbateri privind alegerea de către președintele Barack Obama a unui producător de la Hollywood ca ambasador la Budapesta. McCain a pus sub semnul întrebării această numire într-un moment în care Ungaria era „pe punctul de a-și ceda suveranitatea unui dictator neofascist [și] de a se băga în pat cu Vladimir Putin”. Declarația a determinat o convocare a însărcinatului cu afaceri al Washingtonului în Ungaria la acea vreme.

Președintele american de atunci, Donald Trump (dreapta), și Viktor Orbán au avut o întâlnire la Casa Albă în mai 2019.

Între timp, observatorii internaționali au continuat să avertizeze cu privire la ceea ce au considerat a fi atacurile continue ale lui Orbán asupra libertății presei și a guvernării democratice, ceea ce l-a determinat pe unul dintre veteranii comentatorilor politici maghiari să numească Ungaria un „Frankenstat”.

După 2016, și sub administrația Trump, a avut loc un dezgheț în relațiile tot mai reci ale celor două țări. Ambasadorul SUA, David Cornstein, l-a adus pe însuși faimosul cântăreț Paul Anka pentru a încânta urechile lui Orbán și ale altor sute de invitați, la sărbătorile de 4 iulie de la ambasada din Budapesta, cu clasicul My Way al lui Frank Sinatra. Orbán, spunea Cornstein, a fost „partenerul perfect” și „un lider foarte, foarte puternic și bun”.

Dar, după alegerea lui Biden în 2020, administrația sa și un Senat controlat de democrați au adoptat o atitudine mai critică, pentru că Orbán a prelungit starea de urgență și a fost reales în 2022 printr-o victorie zdrobitoare, strângând și mai mult legăturile cu Rusia și opunându-se eforturilor UE și NATO de a înarma Ucraina.

Președinta Ungariei, Katalin Éva Novák, a apărut alături de guvernatorul și prima speranță pentru nominalizarea republicană la președinția SUA, Ron DeSantis, în Florida, pe 9 martie.

Dincolo de criticile privind problemele de guvernare și pozițiile de politică externă, analistul politic Kalo susține că tensiunile bilaterale ar putea persista, deoarece Orbán și aliații săi par dornici să strângă relațiile cu republicanii care speră să îl înlocuiască pe Biden în 2024.

Kalo a evidențiat vizita președintei Ungariei Katalin Novák în Florida, la începutul acestei luni. Ea a apărut alături de guvernatorul și prima speranță pentru nominalizarea republicană la președinție, Ron DeSantis.

Ulterior, Novák, a cărei ascensiune politică a inclus stagii la Ministerul de Externe, ca deputat și apoi ca ministru al familiei în cabinetul lui Orbán, a scris pe Twitter că „A fost minunat să întâlnesc un lider de succes al unui stat american de succes... #Florida”.

„O parte semnificativă a bazei electorale republicane și unii politicieni, de asemenea, îl adoră pe Orbán”, a spus Kalo. „Este puțin probabil ca ei să înceapă să-l critice doar din cauza acțiunilor sale în legătură cu Ucraina”.