Moscova acuză România de „politica struțului”, după gafa ministrului Apărării. Între timp, niciun oficial cu greutate de la București nu a ieșit la rampă să corecteze eroarea neasumată până la capăt de Mihai Fifor.
Your browser doesn’t support HTML5
De ce principala vulnerabilitate a României nu vine dinspre Rusia
Ambasada Rusiei speculează gafa ministrului român al Apărării, care acum două zile a spus, din greșală sau din igonoranță, că scutul antirachetă construit de americani la Deveselu și luat sub umbrela NATO, ar putea folosi și rachete balistice.
Rachetele balistice sunt arme de atac, pot atinge ținte de peste 5000 de kilometri și pot fi purtătoare de încărcătură nucleară. De fapt, scutul din sudul României e o armă sofisticată de apărare, care la o adică ar putea intercepta rachete de atac. Statele Unite și NATO au argumentat în mod repetat calitatea defenisvă a programului antirachetă din România și Polonia, dar Moscova a transformat subiectul într-unul propagandistic, insistând că SUA ar putea declanșa asupra Rusiei un atac nuclear din România.
„Spre regretul “profund” al Moscovei la București se preferă urmărirea unei politici a struțului", se mai arată în declarația Ambasadei Federației Ruse.
Pavel Alekseenko, secretar I la Ambasada Rusă de la București, îi mulțumise imediat ministrului Apărării, Mihai Fifor pentru „adevărul spontan”, după ce oficialul român s-a întrebat retoric: „Cum ar putea fi vreodată preşedintele Putin încântat de faptul că în România avem baza militară de la Deveselu, cu rachetele balistice?”
Tăcerea aceasta dă apă la moară acuzațiilor rusești ...
Între timp, niciun oficial cu greutate de la București nu a ieșit la rampă să pună lucrurile la punct și să corecteze eroarea neasumată până la capăt de Mihai Fifor, ministrul autothon al Apărării. Tăcerea aceasta dă apă la moară acuzațiilor rusești. Ambasada Federației Ruse din România a publicat o declarație în care susține că scutul balistic antirachetă de la Deveselu „reprezintă o potențială amenințare pentru securitatea națională a Rusiei”, din cauza “poziției sale geografice”. Diplomații ruși acuză din nou Washingtonul că s-a retras în 2001 unilateral din Tratatul Anti-Balistic semnat în 1972 de Richard Nixon și Leonid Brejnev. Documentul prevedea limitarea scuturilor antirachetă, fiecare partea având dreptul la două astfel de arme complexe și la 100 de de rachete antibalistice.
Ambasada Rusiei la București a reluat o declarație a președintelui Vladimir Putin de acum doi ani pentru a-și susține teza, bazată acum și pe eroarea ministrului român: pe lansatoarele de la Deveselu „pot fi instalate complexele de atac”, e suficient dacă se schimbă softul, spunea Putin, adăugând că americanii ar putea face asta chiar fără știința românilor. Ambasada Rusă duce declarația până la capăt, ca pe o nouă amenințare explicând că Federația Rusă va trebui să se apere „ca răspuns” la scutul de la Deveselu sugerând că România va înțelege ce înseamnă să se afle „sub bătaia focului”.
Slăbiciunea țării este dată de modul defectuos în care se face selecția demnitarilor ...
Declarațiile de acest fel fac parte din tradiționala strategie a Rusiei prin care Moscova încearcă să arunce sămânța neîncrederii printre români, să-i facă să se teamă că vor deveni vulnerabili din cauza scutului antirachetă pe care îl găzduiește țara. Și că Rusia este nevoită să trateze România ca pe un inamic prin pricina acestei arme sofisticate, care altminteri este pur defensivă.
Vulnerabilitatea României nu vine însă nici dinspre scutul antirachetă asumat de NATO, nici dinspre baza militară americană de pe coasta Mării Negre și nici chiar dinspre Rusia, ci mai degrabă din interior, din incompetența elitei politce care conduce România. Slăbiciunea țării este dată de modul defectuos în care se face selecția demnitarilor, de incapacitatea multora dintre ei de a face față funcțiilor în care acced și de absența strategiilor care să urmărească interesul național.