Locuitorii din Chișinău cu care a stat de vorbă Europa Liberă au spus că pierd zilnic în trafic între 30 de minute și trei ore. Se circulă cu greu, în special, dimineața și seara, atunci când oamenii se duc la serviciu, la școală, la universitate și când se întorc acasă, indiferent dacă merg cu mașina sau cu transportul public.
„Dimineața sunt ambuteiaje mari, de aceea merg des cu transportul public și chiar îmi ia ceva timp. Deși sunt benzi speciale pentru transportul public, este complicat”, afirmă o tânără.
Șoferii susțin că situația s-ar putea schimba dacă ar fi create rute ocolitoare. Chiar dacă circulă adesea bară la bară, nu toți sunt gata să renunțe la folosirea mașinilor personale. „Nu-i posibil, pentru că în secolul XXI trebuie să te miști rapid, dacă vrei să reușești mai multe”, argumentează un șofer.
Your browser doesn’t support HTML5
„În secolul XXI trebuie să te miști rapid, dacă vrei să reușești multe”. Ce soluții văd șoferii pentru ambuteiajele din capitală
De ce se creează ambuteiaje
Într-un răspuns oferit Europei Libere, Primăria capitalei recunoaște că pe toate arterele principale din Chișinău se formează ambuteiaje în orele de vârf și spune că tocmai acesta e motivul: fluxul mare de mașini cu care oamenii vin la muncă din suburbiile capitalei, din raioanele și orașele din apropiere.
Directorul Observatorului de Siguranță Rutieră de la Universitatea Tehnică a Moldovei, doctorul Ilie Bricicaru, susține că nimeni nu poate spune care este numărul de autovehicule care vin dimineața și pleacă seara din Chișinău. „Unii dintre acești șoferi nu au nevoie să circule în timpul zilei cu mașina prin oraș. Vin dimineața, o lasă într-un punct oarecare și o iau seara”, a spus Europei Libere specialistul.
Cert este că numărul mijloacelor de transport înregistrate în Chișinău este într-o continuă creștere și s-a triplat în ultimii 23 de ani.
O altă problemă este numărul mare de automobile parcate pe marginea străzilor din centrul orașului, acolo unde se îndreaptă la muncă sau pentru a-și rezolva diverse probleme majoritatea șoferilor. „Se îngustează partea carosabilă, scade viteza de deplasare a mașinilor și se creează ambuteiaje”, explică Ilie Bricicaru.
În opinia lui, cei care insistă să ajungă cu mașina în centru ar trebui să plătească pentru parcare. Pentru ceilalți șoferi, municipalitatea ar trebui să amenajeze parcări la intrările în oraș, unde aceștia să-și poată lăsa automobilele și să meargă mai departe cu transportul public.
„N-o să vedeți nicăieri în orașele mari din Europa ca parcarea în zona istorică sau în zona centrală să fie gratuită. Aceasta este una din sursele de acumulare a resurselor financiare în bugetul local pentru a gestiona mai bine circulația”, spune expertul.
În același timp, menționează Bricicaru, oamenii ar fi motivați să folosească mai rar mașinile personale dacă ar exista un sistem eficient de transport public, cu benzi dedicate și servicii digitalizate, care pleacă și ajunge în stații la ore exacte.
În imagine bulevardul Grigore Vieru în perioada sovietică (sus) și în prezent (jos).
Specialistul este de părere că sistemul de transport public ar trebui regândit în totalitate, deoarece, în ultimii 30 de ani, în oraș s-a construit haotic și zonele industriale, locative sau de comerț nu mai sunt amplasate la fel ca în ultimul plan urbanistic general.
„Au fost construite foarte multe clădiri fără a ține cont de infrastructură. O să vă dau un exemplu simplu: Testemițanu și Malina Mică sunt două cartiere foarte mari, dar care nu au suficiente instituții sociale, cum ar fi grădinițe și școli. Prin urmare, oamenii sunt nevoiți să-și ducă la școală copiii în alte cartiere”, a precizat Bricicaru.
„Gările auto nu ar trebui să se afle în oraș, dar la margine, pentru a conecta transportul public interurban cu cel din Chișinău”, a mai spus specialistul în siguranță rutieră.
În răspunsul oferit Europei Libere, Direcția Mobilitate Urbană mai spune că ambuteiajele se formează din cauza că aproape toate instituțiile publice, școlile și companiile își încep activitatea la aceeași oră și pentru că lipsește o șosea de centură a orașului.
Ce face primăria pentru a scăpa orașul de ambuteiaje
Primăria Chișinău susține că, pentru a fluidiza traficul, a reparat în ultimii ani 200 de kilometri de drum, 200 de kilometri de trotuare, a amenajat piste pentru bicicliști, cu o lungime totală de 90 de kilometri, și benzi dedicate pentru transportul public, cu o lungime de 22 kilometri.
Autoritățile locale mai spun că testează utilizarea semafoarelor inteligente în anumite intersecții, pregătesc proiecte pentru construcția unor parcări cu conexiune la transportul public („Park and Ride”) la principalele intrări în oraș și vor aproba un regulament de funcționare a parcărilor stradale.
Municipalitatea planifică, de asemenea, să extindă bulevardul Mircea cel Bătrân, să reconstruiască strada Industrială, să modernizeze intersecția str. Calea Moșilor – str. Ismail și nodul rutier bulevardul Iurie Gagarin – bulevardul Decebal – bulevardul C. Negruzzi.
Ilie Bricicaru crede că, în ultimii ani, primăria a luat multe măsuri pentru fluidizarea traficului, dar a intervenit haotic.
„Și înțeleg de ce. Probleme sunt foarte multe și autoritățile încearcă să le rezolve concomitent. Ar trebui să se acționeze mult mai planificat, pentru că orașul Chișinău este depășit ca infrastructură rutieră și ca număr de autovehicule care circulă pe străzi”, afirmă expertul în siguranță rutieră.
În ce măsură poluează aerul gazele de eșapament
Expertul în energie durabilă și probleme de mediu, Eugen Camenșcic, spune că proasta calitate a aerului este unul din factorii care provoacă boli cardio-vasculare, acestea constituind principala cauză de deces în R. Moldova.
„Noi nu avem industrie și sursa principală a poluării aerului este transportul, dar nu putem să spunem care este impactul exact, pentru că nu avem astfel de măsurări”, a spus Europei Libere specialistul.
De asemenea, potrivit lui, nu este reglementat modul în care sunt verificate mașinile aduse de peste hotare sub aspectul respectării cerințelor de mediu.
„Foarte des, vezi că iese un fum negru și dens din țeava de eșapament. 70% din mașinile importate funcționează pe bază de combustibil Diesel, care emite cei mai nocivi poluanți pentru sănătatea omului. Chiar dacă au inițial sisteme de filtrare, după ce acestea ies din funcțiune după câțiva ani, oamenii le scot, pentru că sunt destul de scumpe. Astfel, automobilul se transformă din unul de tip Euro-5, cu un nivel mai mic de emisii, în unul de tip Euro-1, care este cel mai poluant”, a precizat expertul.
Camenșcic propune ca, la examinarea tehnică a mașinii, să se verifice dacă aceste sisteme sunt instalate și dacă funcționează, pentru că „șoferii șmecheri știu deja să seteze computerul automobilului așa încât să arate că aceste filtre funcționează, însă realitatea să fie alta”.
El a mai spus că poziționarea geografică a Chișinăului pe câteva coline permite mișcarea aerului, însă, pe timp de ceață, impactul poluării aerului este simțitor.