Luni, Curtea de Apel Chișinău a respins demersul apărării privind eliberarea fostului șef de la Procuratura Anticorupție, Viorel Morari, şi acesta va rămâne în arest preventiv până la data de 30 ianuarie. Presa şi observatorii discută între timp detaliile controalelor de la cele două procuraturi specializate, inclusiv anticorupţie, detalii comunicate de Procurorul General în timpul primei sale conferinţe de presă, şi ipoteze pe marginea mizelor ascunse ale acestor controale.
Cristina Ţărnă, de exemplu, fosta vicedirectoare a Centrului Național Anticorupție, este citată de ipn.md spunând că în spatele cortinei ar putea fi anularea procedurii de extrădare din Ucraina a omului de afaceri condamnat Veaceslav Platon și transferul lui în statul vecin. Țărnă susține că în perioada când au avut loc controalele la PA și PCCOCS s-au întâmplat mai multe lucruri legate de Veaceslav Platon, inclusiv audierea lui pe 31 decembrie și cererea autorităților ucrainene de a fi anulată cererea de extrădare a omului de afaceri.
Potrivit ei, cazul fostului șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari este legat, la fel, de un denunț pe care l-a făcut Veaceslav Platon. „Mie mi se pare că prea puțină atenție se acordă legăturii cauzale a tot ceea ce se întâmplă. Dacă vom asista la anularea extrădării și transmiterea lui Platon în Ucraina, s-ar putea să fie asta miza controalelor și dosarului lui Viorel Morari, s-ar putea să fie acea perdea de fum ca să se atragă mai puțină atenție și mai puțină mediatizare pe extrădarea lui Platon”, afirmă Ţărnă.
Media-azi.md citează criticile procurorului general Alexandr Stoianoglo faţă de felul cum s-a desfăşurat urmărirea penală în cazul companiei Exclusiv Media, deținătoarea postului NTV Moldova și a ziarului „Argumentî i Faktî”, și despre care jurnaliștii au scris anterior că ar fi fost implicată în spălări de bani prin zone off-shore, Ar fi avut un caracter „neplanificat și neconsecvent pe o durată de peste trei ani”, spune Stoianoglo, arătând cu degetul spre Morari.
Pentru zdg.md mai importante sunt nume și detaliile pomenite de Stoianoglo în contextul aceluiaşi dosar. Iată-le pe cele mai importante: procesul penal pe faptul unei eventuale finanțări din exterior a PSRM a fost conexat la cauza penală pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari cu implicarea „Exclusiv Media”, al cărei fondator este deputatul socialist Corneliu Furculiță. O ordonanță în acest sens a fost emisă în decembrie 2019 de către șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari. Tot în decembrie 2019, procurorul din cadrul PA, Victor Cazacu, a solicitat Serviciului Fiscal de Stat informații despre donațiile primite de PSRM, dar și despre mai multe companii și persoane afiliate socialiștilor, printre care se numără mai mulți deputați, dar și președintele Fundației „Din Suflet”. Potrivit documentului care a ajuns în posesia Ziarului de Gardă, PA a solicitat Serviciului Fiscal de Stat să prezinte fotocopiile tuturor actelor deținute în privința mai multor persoane și companii care au avut rapoarte financiare cu Partidul Socialiștilor (proveniența, plata impozitelor pe venit, declarații pe venit etc.).
Deschide.md publică un editorial în care Iulian Chifu observă că ultimele evoluții din Republica Moldova au arătat o anumită reținere a președintelui Igor Dodon, a premierului Chicu și a Ministrului de Externe Ciocoi din a califica sau a intra în conflict verbal direct cu Bucureștiul sau Bruxellesul, (un lucru salutar!). Capitalele europene notează în mod repetat nemulțumirile și lipsa de credibilitate a regimului Dodon și a guvernului său cu iz personal – prin prezența a peste 7 consilieri prezidențiali ca miniștri, scrie analistul de la București, potrivit căruia, „orientarea pro-rusă exhibată și ostentativă nu ajută”. În schimb acțiunile și documentele PSRM - pro-rus - precum și tăcerea vinovată și lipsa de acțiune a PDM (conjugate cu formațiunile blocului ACUM) pe aceste teme, amenință să împingă Republica Moldova direct spre sancțiuni pe scară largă, crede Iulian Chifu.
Veaceslav Craciun, analist de la Comrat, comentează într-un editorial apărut pe ipn.md dacă „va reuși, oare, Igor Dodon iar să intre în încrederea alegătorilor din Găgăuzia?”. Analistul anticipează vizita pe care marţi, pe 21 ianuarie, Dodon o va efectua în Gagauz-Yeri, unde se va întâlni cu conducerea autonomiei și va lua parte la ședința Adunării populare (APG-Y). Autorul subliniază că dialogul între APG-Y și Parlament, de oricare natură ar fi, are loc la nivelul organelor legislative. Formal, președintele Dodon nu are capacitatea de a influența activitatea Grupului de lucru. El nu a reușit să-și asume calitatea de garant sigur al unor înțelegeri. „Totuși, vizita este mai importantă pentru șeful statului, care planifică să obțină anul acesta cel de-al doilea mandat de președinte, notează expertul. Igor Dodon va încerca să dea acoperire promisiunilor neonorate privind Grupul de lucru și să recâștige încrederea găgăuzilor. Problema e că pentru mulți președintele are în Gagauz-Yeri o istorie de creditare proastă și noile lui făgăduințe sunt percepute fără tragere de inimă”, consideră Veaceslav Craciun.
Mold-street.com a realizat o radiografie a celor care sunt principalii jucători pe piața produselor petroliere din Republica Moldova. Oficial, pe piața petrolieră (import și comercializare cu ridicata și cu amănuntul) din Republica Moldova activează circa 100 de companii, ceea ce, potrivit Mold-Street, ar însemna că ar trebui să avem o concurență acerbă. În realitate, jocurile în mare parte sunt făcute de 2-3 companii, controlate de grupuri petroliere străine, subliniază jurnaliștii.
Tot mold-street.com scrie că firma Telestar Media SRL, ce deține drepturile de emisie a posturilor de televiziune Canal 2 și Canal 3 și face parte din holdingul media al oligarhului Vladimir Plahotniuc, are un nou proprietar. Astfel, în locul lui Oleg Cristal, fost consilier al lui Vladimir Plahotniuc, noul proprietar şi administrator în acte este Lilian Buștiuc, o persoană ce face la fel parte din anturajul fostului lider al democraților.
Pe platzforma.md Vitalie Sprînceană se întreaba: „De ce (încă) ne (mai) pasă de profesorii turci?”. În opinia sacCazul traficării cetățenilor turci însă este unul foarte grav, este printre cele mai grave. Fără a exagera, putem spune că deportarea profesorilor turci în septembrie 2018 reprezintă un scandal moral cel puțin egal cu ”furtul miliardului”. Totodată, potrivit lui Sprînceană, ar fi bine dacă Igor Dodon ar pierde președinția din cauza acestei teme. „Și ar fi bine ca opoziția ”pro-europeană” să nu câștige la viitoarele exact din cauza acestei teme unde, deși nu a fost implicată în realizarea crimei, a fost complice la ascunderea și tărăgănarea cercetării ei”, afirmă autorul.
Tribuna.md a realizat un clasament convențional al 10 evenimente care sunt vehiculate, așteptate și care vor sau ar putea avea loc în Republica Moldova, marcând anul 2020 din punct de vedere politic. Pe primul loc sunt alegerile prezidențiale. Un alt eveniment politic important în țară – alegerile parlamentare noi din 15 martie 2020 în circumscripția uninominală nr. 38, municipiul Hâncești. Mai este vorba și de posibile remanieri guvernamentale.
Într-un editorial în ziarulnational.md, Nicolae Negru invocă exemplul lui Plahotniuc, care ar fi „de învățătură pentru oligarhii care își pierd simțul realității”. Jurnalistul atrage atenția asupra faptului că „setea de lux și exotic, de răsfăț, hedonismul lui Dodon” depășește în mod evident posibilitățile financiare ale unui bugetar și crede e cazul ca să se vadă de unde ia totuși banii Dodon. „Și fiindcă veni vorba, ar fi cazul să fie verificate și vizitele dese ale lui Dodon la Moscova, inclusiv cea de joia trecută, al cărei rost nu a fost comunicat. Este el cogeamite președinte al unui stat suveran și independent sau, pur și simplu, curierul cuiva?”, întreabă retoric Nicolae Negru, în opinia căruia e de la sine înțeles că o verificare de acest fel o poate începe numai un procuror general independent.