De la muzeu la moschee: istoria în imagini a Hagiei Sophia

Catedrala creștină a fost construită acum aproape 1.500 de ani, când Constantinopol, acum Istanbul, a fost capitala Bizanțului, parte din Imperiul Roman de Răsărit.

Un tablou din secolul al XIX-lea al artistului francez Jean-Joseph Benjamin-Constant înfățișându-l pe sultanul Mehmet Fatih cucerind Constantinopolul. După ce armata sultanului Mehmet, în vârstă de 21 de ani, a cucerit și a jefuit Constantinopolul în 1453, Hagia Sophia a fost transformată în moschee.

1852- musulmani care se rugau în Hagia Sophia pe când aceasta era o moschee. Timp de aproape 500 de ani, Hagia Sophia a fost moschee, iar iconografia creștină din interior a fost acoperită cu tencuială sau distrusă.
 

O  schiță înfățisând Hagia Sophia în 1857. La exteriorul fostei catedrale au fost adăugate minarete pentru chemările zilnice la rugăciune ale muezinilor.
 

Moscheea Albastră (dreapta) și Hagia Sophia fotografiate în 2014. 
Hagia Sophia a fost o sursă de inspirație arhitecturală pentru mai multe moschei din Istanbul, inclusiv Moscheea Albastră, construită la începutul anilor 1600, precum și pentru biserici și sinagogi din întreaga lume.

Vitraliile din Hagia Sophia 
În 1934, sub conducerea fondatorului Turciei moderne, Kemal Ataturk, Hagia Sophia a devenit muzeu.

Un mozaic (centru) creștin în mijlocul discurilor care prezintă numele liderilor islamici timpurii și celebre învățături musulmane.
Odată cu transformarea clădirii în muzeu de către Ataturk, Hagia Sophia a devenit un simbol al Turciei seculare și al conviețuirii religioase.

Un detaliu al unui mozaic al lui Iisus care datează din 1261.
Din 1934, au fost redescoperite în interiorul Hagiei Sophia mai multe mozaicuri creștine.

Un mozaic realizat în secolul al IX-lea sau al X-lea cu Iisus așezat, care ține o carte cu cuvintele „Pacea să fie cu tine. Eu sunt lumina lumii. ”

Coloane vechi sculptate care se află în interiorul Hagiei Sophia.
Începând cu anul 2018, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a inițiat public discuția despre refacerea clădirii ca moschee. 
 

Hagia Sophia, în zilele noastre. 
În cadrul alegerilor din Turcia din martie 2019, Erdogan le-a spus susținătorilor: „După alegeri, vom schimba numele Hagiei Sophia din muzeu în moschee”.

Musulmanii se adună pentru rugăciunile de seară în fața Hagiei Sophia, după ce o decizie judecătorească care permite transformarea ei în moschee a fost adoptată pe 10 iulie 2020.
Primele rugăciuni musulmane oficiale din interiorul Hagiei Sophia urmează să aibă loc pe 24 iulie.
 

Hagia Sophia, detalii
Un sondaj recent a constatat că reconversia Hagiei Sophia într-o moschee este susținută de 73 la sută dintre turci.

 

O cruce în curtea Hagiei Sophia.
Conform relatărilor mass-media turcești, este posibil ca iconografia creștină din Hagia Sophia să fie acoperită atunci când clădirea va fi deschisă pentru rugăciuni.
 
 

O femeie înfășurată în steagul Turciei sărbătorește în fața Hagiei Sophia după decizia judecătorească din 10 iulie.
Mișcarea de a reface moscheea a atras condamnări din întreaga lume, inclusiv din partea Papei Francisc, care a spus că decizia „i-a provocat o mare durere”.

 
 

Hagia Sophia (stânga) se profilează pe orizontul Istanbulului împreună cu Moscheea Albastră (dreapta).
Erdogan a încercat să tempereze criza: „Ca toate moscheile noastre, ușile [către Hagia Sophia] vor fi deschise tuturor - musulmani sau non-musulmani”. Dar Erdogan a mai spus unui jurnalist turc că „Decidentul final asupra statutului Hagiei Sophia este națiunea turcă, nu alții. Aceasta este afacerea noastră internă”.


 

Decizia de a transforma vechea catedrală Hagia Sophia din Istanbul, un simbol al Bizanțului și, apoi, al Turciei seculare, într-o moschee încheie o istorie de aproape un secol a clădirii.