Decalajele de dezvoltare dintre regiuni, o temă ce aşteaptă să fie dezbătută în societate

Un grup de profesori de economie au anunţat, la îndemnul fostului deputat liberal-democrat Veaceslav Ioniță de la organizația IDIS Viitorul, că vor să pună presiune pe concurenții electorali așa încât aceștia să-și asume în actuala campanie programe economice mai consistente. Atrag atenția mai ales asupra decalajelor mari de dezvoltare dintre diferite regiuni.

Decalajele de dezvoltare dintre regiuni, o temă ce aşteaptă să fie dezbătută în societate

Cu un Produs Intern Brut (PIB) de 13.400 de dolari pe cap de locuitor, Chişinăul se poate compara, după banii pe care îi face, cu o medie regională şi dacă nu ar fi cifrele de patru ori mai mici din provincii, lucrurile ar arăta relativ bine în R. Moldova din acest punct de vedere.

În Nord, însă, PIB-ul nu depăşeşte 3.200 de dolari pe cap de locuitor, fiind aşadar de patru ori mai mic, pe când în regiunea de Sud e şi mai jos, de doar 2.700 de dolari.

Anume aceste decalaje, deduse din statisticile Biroului Naţional de Statistică, sunt invocate de economiştii de la diverse universităţi moldovene care au lansat iniţiativa C15 (după numărul de universitari ce au constituit comitetul) ce urmăreşte să-i determine pe competitorii electorali să-şi asume sarcini economice în actuala competiţie.

Universitarii, mobilizaţi de unul dintre experţii de la IDIS Viitorul Veaceslav Ioniţă, profesor şi el al unei universităţi, în trecut parlamentar liberal-democrat, vorbesc despre decalaje enorme şi în ceea ce priveşte gradul de ocupare sau de activitate economică.

Numărul de locuri de muncă în unele raioane, cum sunt Basarabeasca, Ocniţa sau Cimişlia, s-a redus, timp de cinci ani, cu 25 la sută. Invers se întâmplă doar în Ungheni sau Ialoveni, raioane în care numărul locurilor de muncă a cunoscut o oarecare creştere.

Dezechilibre la fel de mari sunt înregistrate şi în ceea ce priveşte activitatea economică. În primele 100 dintre cele mai active localităţi din punct de vedere antreprenorial, media numărului de companii ce funcţionează la ora actuală s-ar ridica la 25, la 100 de mii de locuitori. La polul opus se plasează localităţi cu doar 3,5 întreprinderi la 100 de mii de localnici, nemaivorbind de localităţi în care singurul angajator pare a fi statul, iar activitatea economică practic lipseşte.

Un alt exemplu ce ilustrează imensitatea decalajelor sunt investiţiile din construcţii. Timp de 10 ani, ele au atins 70 miliarde de lei, dar marea lor majoritate, mai exact 75%, au mers pe şantierele din municipiul Chişinău. Aici s-au cheltuit în jur de 60 de mii de lei pe cap de locuitor. În alte oraşe, însă, cum e Ialoveni, Criuleni, Rezina sau Străşeni, investiţiile în construcţii pe cap de locuitor au fost de cinci ori mai mici decât în Chişinău.

Sunt, însă, şi localităţi în care au fost de 70 de ori mai puţini bani investiţi în construcţii, semn că acestea practic nu au existat. Şi la fel e cu investiţiile publice: în cele mai „bogate” în bugete pentru investiţii capitale localităţi ele se ridică la 2200 lei pe cap de locuitor anual, pe când în cele mai „sărace” – abia de ating 140 de lei pe cap de locuitor.

Universitarii, care au făcut aceste analize, printre ei Vasile Şoimaru, Mariana Iaţco, Angela Boguş sau Dorin Vaculovschi, propun concurenţilor electorali să-şi întrepte atenţia în actuala campanie spre aceste ţinte.

„Noi, ca economişti, oameni care am dedicat ani de zile cercetărilor economice, dorim ca întreaga clasă politică să-şi asume această problemă de reducere a decalajelor de dezvoltare din interiorul ţării. Moldova are de rezolvat şi probleme de dezvoltare în plan european, regional, global, dar dacă nu rezolvă problema decalajelor de dezvoltare internă, atunci riscăm să creăm nişte pete albe pe teritoriul R. Moldova”, a explicat Ioniţă.

Nu se ştie deocamdată cum anume vor încerca universitarii să-i încurajeze pe politicienii implicaţi în campanie să aplece urechea la demersul lor. Campaniile de până acum au arătat, potrivit observatorilor, că tema economică nu e cea mai agreată de majoritatea dintre ei, ceea ce nu este exclus să se repete şi în actuala competiţie.